Și-a pierdut ambii soți, dar și fiica, ucisă în Marele Război. Viața plină de durere a scriitoarei Natalia Negru VIDEO
Natalia Negru s-a născut la 5 decembrie 1882 în Buciumeni, Galați, și a murit la 2 septembrie 1962 în Tecuci. Ea a fost o personalitate remarcabilă în literatura română, fiind profesoară, poetă, prozatoare, dar și traducătoare.
De asemenea, a fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români.
Apreciată de nume importante ale literaturii românești
Și-a început studiile la Galați și a continuat la Școala Centrală din București, ca mai apoi să urmeze Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București, unde a fost studentă în perioada 1901 și 1907.
Printre profesorii ei se numără personalități ilustre precum Mihai Dragomirescu, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Ovid Densușianu, Pompiliu Eliade, Simion Mehedinți, și alții.
Pe parcursul studiilor ei, în timp ce lucra la Biblioteca Fundației Universitare, l-a întâlnit pe Ștefan Octavian Iosif, care era custode al bibliotecii.
Acesta i-a cerut să îi trimită poezii, iar din acestea a ales una, intitulată Străbunica, pentru a fi publicată în revista Sămănătorul.
Iosif s-a îndrăgostit de ea și s-au logodit numaidecât, în 1903, ca un an mai târziu să se căsătorească.
După căsătoria lor, Natalia Negru a continuat să fie activă în domeniul literaturii, contribuind cu poezii și proză la diverse reviste literare precum Viața Românească, Minerva, Cumpăna, Flacăra și Cronica.
Relația dintre Natalia Negru și Ștefan Octavian Iosif s-a deteriorat în 1910, iar ultima lor colaborare a fost marcată de traducerea unei fabule de La Fontaine. Această ruptură a fost definitivă, iar ei au mers pe drumuri separate în viața lor. Au divorțat în anul 1911.
Iosif avea să moară la scurt timp după, în anul 1913.
Relația al Nataliei Negru și dramele care au urmat
Ulterior, Natalia a călătorit la Paris în decembrie 1910, împreună cu fiica sa, Corina, sub pretextul îngrijirilor medicale.
Natalia Negru s-a căsătorit cu Dimitrie Anghel la 3 noiembrie 1911. Relația dintre cei doi s-a caracterizat prin certuri violente și gelozie, din cauza temperamentului lui Anghel. George Călinescu a descris gelozia extremă a lui Anghel și comportamentul abuziv în relația cu Natalia.
În urma 1914, în urma unei certuri prelungite și a unui incident minor, Dimitrie Anghel s-a împușcat în piept, iar focul său a rănit-o pe Natalia. Evenimentul tragic a avut loc în locuința lor din Tecucel.
Natalia Negru a suferit încă o tragedie în 1916 când fiica sa, Corina, a murit într-un atac cu o bombă aruncată dintr-un zeppelin german care bombardase Bucureștiul în „Marele Război” denumire cunoscută atunci pentru Primul Război Mondial.
După moartea Corinei, pe măsură ce frontul se apropia de București, Natalia s-a retras la Tecucel, unde și-a continuat viața.
În memoria celor pe care i-a pierdut, Natalia Negru a înființat Fundației Corina și Șt. O. Iosif.
În ultimii ani ai vieții, Natalia Negru a continuat să fie activă în literatură, lucrând la revizuirea unei vechi traduceri a Metamorfozelor lui Ovidiu.
Ea a lucrat și la un poem intitulat Nirvana, inspirat de filosofia indiană, cu glosări despre o entitate abstractă numită Nath.
Natalia Negru a trecut la cele veșnice la 2 septembrie 1962, în casa ei din Tecuci.