Satul fantomă din România pe care românii nu se încumetă să îl viziteze

Astăzi avem pentru voi un subiect destul de trist și anume satul fantomă din România, depopulat încă din anul 1998.

În traducere, numele lui înseamnă „Câmpul cu Tei” și se află în județul Caraș-Severin, Banat, România.

Este vorba de satul Lindenfeld, al cărui ultim localnic pe nume Paul Schwirzenbeck a murit în 1998. De atunci, doar vântul mai trece prin această locație uitată de români din Munții Semenic ai Banatului.

Istoricul satului Lindenfeld

Lindenfeld a luat viață în anul 1828, fiind alcătuit de către coloniștii germani veniți din Boemia. Timp de un an, au fost recrutați pentru a apăra Banatul de turci pe linia de comandă a graniței militare bănățeană. Primele 56 de familii au venit în toamna lui 1827 la Slatina-Timiș, iar al doilea val a venit în primăvara lui 1828 și a constat în 506 familii.

Autostrada Prieteniei, considerată a opta minune a lumii moderne. Se întinde pe 1.300 kilometri și este mai periculoasă decât Transfăgărășanul

Taina celui mai gustos salam de biscuiți cu fistic. Se prepară repede și se poate consuma, fără probleme, în post

La scurt timp după venirea lor, au apărut nemulțumirile. Climatul era aspru, pământul promis era o pădure pe care aceștia au fost nevoiți să o taie singuri, fără ajutorul autorităților militare, și aveau nevoie de multe materiale pentru construcția caselor. Problemele cauzate în mare parte de iernile mult prea crunte pentru familiile fondatoare au dus la abandonul tuturor locuințelor, în toamna anului 1833.

Cine locuia în Lindenfeld

Așa că germanii au ales să se mute în alt loc. 268 de familii s-au stabilit în Lugoj, Bacova, Darova, Recaș, Măureni, Liebling, Nițchidorf, Ciacova și Jimbolia. În timp ce ei au plecat, 18 familii din Poiana s-au mutat în Lindenfeld, în casele proaspăt construite și abandonate. Aceștia au decis ca anul de fondare al localității să devină 1833, nu 1828. Cele 18 familii care însumau 230 de oameni au rezistat în Lindenfeld până în 1910.

Aceștia au reușit ca, pană în anul 1960, să aibă o școală, casă comunitară, electricitate și alimentare cu apă. Ulterior, locuitorii aceștia s-au mutat și ei în Caransebeș, Buchin sau Brebu Nou. Satul a fost locuit mereu de etnici germani, chiar până la depopulare. În 1880, aici se aflau 153 de oameni dintre care 146 erau nemți. În 1910, numărul germanilor crește la 230, în 20 de ani ajunge la 314, pentru ca în 1977 să scadă până la 82 de nemți care au lăsat satul gol în anul 2022.

Lindenfeld, declarat oficial depopulat

Satul Lindenfeld figurează cu 0 locuitori încă din anul 2002, de când apare oficial ca fiind depopulat. Ultimul om care își ducea traiul aici, pe nume Paul Schwirzenbeck, a decedat în anul 1998. De atunci, locația nu a mai prezentat interes pentru oameni, din varii motive.

Unul dintre ele este faptul că, deși se află la 20 de kilometri de Caransebeș, drumul asfaltat se termină după satul Poiană. De acolo ai nevoie de o mașină 4×4 pentru a merge relativ ușor până la așezare… pe timp de vară! Se pare că iarna drumul era impracticabil și astfel tăia legătura cu alte orașe, an de an.

Cu toate că avea cele necesare unei mici comunități – biserică, școală, casă de comună, apă și curent – tinerii și-au pierdut interesul. În 1977, aici mai locuiau doar 93 de germani și maghiari. În prezent, satul a devenit un muzeu în aer liber, dar nu se știe exact câți români se încumetă să meargă în vizită acolo.

Evident, trecerea timpului și-a lăsat amprenta nemiloasă asupra locului, natura și-a făcut de cap pe ulițe și prin casele abandonate și dezinteresul autorităților a atins cote alarmante. Cu toate că au apărut discuții despre reabilitarea drumului până la satul Lindenfeld cu scop turistic, nimic nu s-a mai concretizat. Și asta pentru că trăim în România și asta ne ocupă tot timpul…