Salariile bugetarilor și pensiile ne-au îngropat. Omul de rând nu mai poate suporta cât se cheltuie la stat

Știm cu toții faptul că avem un deficit bugetar serios, însă de ce?

Oricât de mult nu le-ar plăcea autorităților publice să o recunoască, adevărul este că există mult haos în cheltuirea banului public.

De ce a rămas România fără bani?

Avem una dintre cele mai extinse și scumpe administrații publice ca procent din PIB, iar acest lucru ajunge să ne împovăreze acum peste măsură.

Cheltuielile publice au ajuns la un nivel pe care omul muncitor, contribuabilul din sectorul privat și firmele efectiv nu-l mai pot susține în spate.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

„Finanțele publice sunt în dezechilibru din cauza creșterii cheltuielilor publice mai ales cu salariile și pensiile, subțierii bazei impozabile, evaziunii, colectării deficitare a taxelor. Avem un deficit foarte mare la colectarea TVA, unde România e campioană absolută de mulți ani. Din păcate s-au luat puține măsuri pentru o colectare mai bună.

Guvernul trebuie să găsească surse de finanțare, deci nu ne aflăm în fața unei reforme fiscale generată de o strategie și care să aibă la bază anumite principii care urmăresc o reașezare a taxelor în scopul dezvoltării economice. Practic efectul urmărit de creștere a încasărilor bugetare ar putea să nu fie atins, iar unele companii să fie atît de afectate încât să se redreseze foarte greu”, explică Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale și juridice în cadrul PwC România.

Vezi aici de ce sunt mici salariile la privat?

Ce nu ni se spune despre banii publici?

Același expert atrage atenția asupra faptului că, dacă ne uităm la categoriile celor care datorează taxe vedem că au fost fluctuații foarte mari al numărului celor care datorează impozitul pe profit.

„Cauza este aplicarea unor regimuri preferențiale. Astfel, numărul microîntreprinderilor a fost de cca 1 milion euro în 2022 și s-a redus la jumătate în 2023 după scăderea pragului cifrei de afaceri pentru încadrarea în acest regim. Anul trecut aproximativ 120.000 de PJ datorau impozit pe profit.

Dintre toate impozitul pe cifra de afaceri va avea cel mai mare impact. Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în țările dezvoltate tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă, implicit, profituri pe măsură.

Marjele de profit diferă de la un sector economic la altul, dar și în funcție de contextul economic. Conform estimărilor noastre 756 de companii pot fi eligibile (impozitul pe profit < 1% din CA), 20 fiind instituții de credit, iar 335 de companii ar plăti în continuare 16% impozit pe profit.

Suma pe care estimăm că Ministerul Finanțelor o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde lei. Țin să menționez că aceste estimări iau în calcul doar cifrele din bilanț ale companiilor așa cum ele sunt prezentate pe site-ul MEF nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege care in anumite situații pot fi chiar mai mari”, atrage atenția specialistul PwC.

Atenție, guvernanți: nu vă bazați doar pe majorarea taxelor

Expertul admite faptul că nu e simplă situația țării noastre, dar autoritățile ar trebui să găsească soluții, nu doar să majoreze povara fiscală.

Află de aici că se fac din nou angajări masive la stat.

E important ca economia să fie susținută în mod real, cu o viziune eficientă, cu strategie și măsuri concrete și de viitor, sustenabile și care să ajute și omul de rând să prospere, să evolueze și în mod firesc să ajungă din bunăstare să contribuie mai mult la stat.