O voce pentru eternitate și o moarte care nu poate fi întoarsă. Soarta tragică a celei ce a fost numită Édith Piaf de România: pe Doina Badea au recunoscut-o după verighetă, în 1977

Doina Badea a fost numită, de-a lungul scurtei sale cariere, Édith Piaf de România. Vocea gravă și inconfundabilă a cântăreței avea darul să sensibilizeze și cel mai împietrit suflet.

Din nefericire, artista a decedat în cutremurul din 1977, cel care a luat mai bine de 1.500 de vieți omenești.

Doina Badea – imagine de arhivă

Doina Badea, această Édith Piaf de România

Doina Badea s-a născut în data de 6 ianuarie 1940, la Craiova și a fost o cântăreață de muzică ușoară, extrem de iubită de publicul acelei perioade.

A terminat Școala Populară de Artă din Craiova și imediat după aceea a început colaborarea cu Corul Filarmonicii de Stat Oltenia, cu care a avut ocazia să participe în multe turnee și spectacole.

Andreea Marin și fiica ei Violeta, ședință foto specială de Crăciun. Mesajul transmis de vedetă către fani

Cele mai frumoase imagini de iarnă sunt în Finlanda: cum arată copacii acoperiți complet de zăpadă, acasă la Moș Crăciun

De-a lungul cariere sale, a colaborat cu teatre muzicale și de revistă din toată România A debutat în anul 1960, pe scena teatrului din orașul Deva. A reușit să se remarce prin vocea gravă, cu un ambitus puternic. Cu alte cuvinte, nu aveai cum să o confunzi cu nimeni alta.

Despre ea, se poate spune că a cucerit iremediabil România la Festivalul de la Mamaia din anul 1963, cu melodia „Spre soare zburăm”, ca mai apoi să fie apreciată pentru piesa „Din totdeauna pe acest pământ”, care i-a adus marele premiu de la Mamaia, în anul 1967.

„Nu semăna cu nimeni şi nimeni nu va putea să o imite, fiindcă Doina Badea a fost o apariţie singulară, căreia până şi cei indiferenţi îi recunosc unicitatea sa de nerepetat“, a declarat, la un moment dat, muzicologul George Sbârcea.

„Am cunoscut-o la Restaurantul Măgura din Eforie. Băiatul ei era născut în aceeași lună cu Dana, fetița noastră. Eu am cunoscut-o acolo la mare, mergeam seara, după spectacolele unde cantau ea si Dan. Asa am cunoscut-o pe Doina Badea, pe soțul și pe copilul ei. Era o femeie simpatică. De multe ori pe scenă avea o apariție sobră, rece, dar în viața de zi cu zi era foarte draguță și pot să spun că era chiar o haioasă.

În viața de toate zilele avea o căldură omenească nemaipomenită. Așa am cunoscut-o. Țin minte că era la o cură de slăbit și trebuia să mănânce pui. Și îi ziceam: Ce cură de slăbire e asta, când tu mănânci pui prăjit?

Era o gurmandă, cred că nu se putea abține de la mâncare, deși totdeauna avea grijă de silueta ei. Așa cum erau standardele pe atunci. Și se îmbrăca după cum erau regulile în privința aparițiilor pe scenă și la televizor“, își amintea, la rândul ei, Sida Spătaru, soția lui Dan Spătaru, despre regretata Doina Badea.

A fost numită Édith Piaf de România.

Doina Badea – imagine de arhivă

Au recunoscut-o după verighetă

Doina Badea fost căsătorită cu Traian Zmeu, cu care a avut doi copii. Toți cei patru membri ai familiei și-au pierdut viața în urma cutremurului din 1977, sub ruinele blocului Continental, în care locuiau. Blocul s-a prăbușit peste clădirea din față, iar oamenii din interiorul lui nu au mai avut nicio șansă.

Sfârșitul Doinei Badea s-a întâmplat în fatidica noapte de 4 martie 1977, la București. Cutremurul din acel an a încheiat viețile multor români.

Din relatările autorităților de la acea vreme, artista a fost recunoscută după verighetă. „A rămas numai o mână din ea”.

„Este ca și cum ea s-ar întoarce din mormânt și eu aș avea șansa de a prezenta această cântăreață absolut remarcabilă care a marcat muzica ușoară româneasca înainte ca eu să încep activitatea aceasta de prezentator.

Probabil că, în primul rând, eu aș fi foarte emoționat și aș fi în aceeași postura ca și spectatorii, nici eu n-aș cunoaște-o foarte bine și nici ei. Dar, oricum, un prezentator trebuie să se documenteze când iese la microfon, trebuie să fie «betonat» din punct de vedere al informației și să-l pună în valoare pe interpret.

M-aș referi în primul rând la vocea ei excepționala, la un profesionalism remarcabil, așa cum mi-a fost relatat de alții. Din ceea ce am mai auzit, ce am mai citit despre ea, era o interpretă foarte serioasă, minuțioasăa în pregătirea fiecărei melodii, avea o seriozitate ardelenească, a școlii aceleia de la Deva, unde fusese o solistă oarecare de teatru de revistă de provincie până a devenit o mare cântăreață.

Eu aș spune că ea se afla pe o culme a carierei până a intervenit nenorocirea ei. Ar mai fi făcut foarte multe, nu era la apusul carierei, dimpotrivă, era chiar pe vârful urcușului. Oricum, în ’77, Festivalul de la Mamaia fusese întrerupt abuziv de conducere, iar ea, care era o cântăreață de festival, ar fi avut de suferit.

Doina Badea nu era ceea ce s-ar putea numi o cântăreață de turneu, de show, pentru că vocea ei era, fatalmente, mai mult pentru esteți, pentru oameni care apreciază vocea, dar ea nu putea capta foarte mult publicul. Avea un anumit gen și piesele cam de aceeași factură, mai serioasă, în schimb era cântăreață de concurs. Orice piesă de concurs încredințată ei, cum erau piesele acelea ample, festivaliere, cultivate și la San Remo, ea o conducea către premii”, a povestit despre Doina Badea, Octavian Ursulescu.

Printre cei cunoscuți la nivel național care au pierit sub dărâmături în 1977 se numără, de asemenea, Toma Caragiu, Alexandru Bocăneț, Filofteia Lăcătușu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Eliza Petrăchescu, A.E. Baconsky, Mihaela Mărăcineanu,