Republica Moldova a adoptat oficial limba română. Maia Sandu: „Să ne unească pe toţi cei care trăim aici”

Sintagma „limba moldovenească” a fost schimbată cu „limba română” în toate textele legilor Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, în urma unui proiect de lege al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) depus în parlament. Miercuri, 22 martie, Maia Sandu a promulgat legea.

Proiectul de lege este destinat să corecteze o „nedreptate istorică” și să implementeze decizia din 2013 a Curții Constituționale care a decis că textul Declarației de Independență – în care scrie că limba de stat este cea română – primează în fața Constituției.

Toate sintagmele „limbă de stat”, „limbă oficială” și „limba maternă”, la orice formă gramaticală, vor fi înlocuite cu „limba română”, se arată în documentul care urmează să fie examinat în comisiile parlamentare.

„Nedreptate”, îndreptată după 10 ani

Update 22 martie, ora 20.15. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat miercuri legea care confirmă că limba de stat este cea română.

Motivul sinistru pentru care Kate Middleton ține mereu haine de doliu în mașină. Puțini s-ar fi gândit la asta

Răspunsul oficial al Ucrainei pentru interdicția lui George Simion pe teritoriul statului: „Activități antiucrainene sistematice ale acestui politician”

„Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric şi incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toţi cei care trăim aici şi cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alţi peste douăzeci şi şapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Fie că este limba noastră maternă, fie că am învăţat-o pe parcursul vieţii, datorită limbii române noi nu avem nevoie de traducători: ne înţelegem dintr-un cuvânt şi spunem – într-un glas – că vorba dulce mult aduce”, a afirmat preşedinta Republicii Moldova.

Update 3 Martie, ora 20.00. Chișinăul a reacționat vineri la criticile aduse de Moscova privind votul care vizează înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în legile Republicii Moldova.

„Noi suntem indignaţi de indignarea Federaţiei Ruse. Limba pe care o vorbim ne aparţine, decizia cum numim această limbă ne aparţine şi absolut nicio ţară din lume nu are dreptul moral, legal sau politic să comenteze aceste lucruri”, a spus Nicu Popescu, vicepremier în guvernul de la Chişinău, referindu-se la comentariile făcute anterior de Ministerul rus de Externe.

„Republica Moldova are o comunitate de istorie, de limbă cu România. Inclusiv, în virtutea acestei comunităţi, Republica Moldova face parte din familia europeană, vom adera la Uniunea Europeană, indiferent de comentarii sau lipsa acestora a unor state terţe”, a adăugat Popescu.

Update 1 Martie, ora 19.27. Șeful Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a declarat miercuri că România susține revenirea limbii române la statut de limbă oficială în Republica Moldova.

„Revenirea limbii române la statutul de limbă oficială în Republica Moldova este o normalitate istorică și trebuie să se întâmple cât mai repede! Sintagme precum „limbă de stat”, „limbă oficială” sau „limbă maternă” sunt niște anomalii! L-am felicitat astăzi pe prim-ministrul Dorin Recean pentru susținerea inițiativei ca limba română să revină în toate actele oficiale ale Republicii Moldova, inclusiv în Constituție”, a transmis Marcel Ciolacu.

Știrea inițială: „Prezenta inițativă legistlativă nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a Constituției, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării și/sau implementării actelor Curții Constituționale”, se arată în document, potrivit Agerpres.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit în 2013 că noțiunea de „limbă română”, care se regăsește în textul Declarației de Independență, trebuie transpusă în Constituție.

„Limba română ca limbă de stat” şi „reintroducerea alfabetului latin” sunt primele incluse în enumerarea din Declaraţia de Independenţă a „elementelor de identificare” ale statului, rezultând, în mod evident, că aceste elemente au fost considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale a noului stat şi a populaţiei acestuia, fiind puse alături, de exemplu, de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenţei Republicii Moldova”, se menţionează în nota informativă a proiectulului.