Moldova se străduiește să creeze un nou guvern pro-UE sub presiunea Rusiei
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a străduit vineri să mențină țara sa pe o traiectorie pro-UE prin numirea unui nou prim-ministru, după ce guvernul anterior a căzut în cursul zilei, în urma unor luni de presiune rusă în creștere pe fondul războiului din Ucraina.
Criză politică în Moldova
Ea l-a numit pe Dorin Recean, o figură pro-UE notorie și actual consilier pentru securitate națională, în locul Nataliei Gavrilița, ca nou șef al guvernului. Parlamentul moldovean, unde partidul lui Sandu deține o majoritate confortabilă cu 63 din 101 locuri, va vota săptămâna viitoare pentru a confirma numirea.
Vineri, în cadrul unui briefing de presă surpriză, fostul premier Gavrilița a anunțat că demisionează împreună cu guvernul său pro-occidental. Republica Moldova a primit statutul de candidat la Uniunea Europeană în iunie anul trecut, împreună cu Ucraina, dar guvernul s-a confruntat cu presiuni intense din partea Moscovei, care a încercat să-i submineze autoritatea.
„Dacă guvernul nostru ar fi avut același sprijin acasă ca și din partea partenerilor noștri europeni, am fi putut avansa mai mult și mai repede”, a declarat Gavrilița. „Moldova intră într-o nouă fază, una în care securitatea este prioritatea noastră”, a adăugat ea.
Președinta Maia Sandu a declarat că va lansa discuții cu partidele politice din parlament pentru a desemna un nou prim-ministru.
Guvernul moldovean a acuzat de mult timp Rusia, care își bazează soldații în regiunea separatistă Transnistria din estul țării, că a stârnit tulburări în țară, inclusiv proteste în capitala Chișinău.
Într-un interviu acordat publicației Politico luna trecută, Sandu a acuzat Rusia că se folosește de criza energetică și de spirala costurilor pentru a „aduce instabilitate în Moldova”, referindu-se la eforturile de dezinformare ale Rusiei pentru a alimenta sentimentele antiguvernamentale.
Moldova, amenințată de Rusia
Prăbușirea guvernului vine la doar câteva zile după ce Gavrilița s-a întâlnit la Bruxelles cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a face bilanțul perspectivelor de aderare a Moldovei la UE.
Învecinându-se cu Ucraina, Moldova s-a aflat într-o situație precară în apropierea războiului și a fost dornică să găsească un echilibru în încercarea de a se proteja din punct de vedere militar fără a provoca Moscova.
Această țară cu o populație de 2,5 milioane de locuitori, care era dependentă în proporție de 100% de gazul rusesc înainte de invazia Ucrainei, s-a confruntat cu o inflație galopantă și cu nemulțumiri publice legate de creșterea costurilor energetice.
Sandu, un fost militant anticorupție cu studii la Harvard, a declarat luna trecută că în țară are loc acum o „discuție serioasă”, în urma invaziei rusești din Ucraina, inclusiv despre posibilitatea de a se alătura unei alianțe de apărare.
„Acum, există o discuție serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea.
„Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”.