La clopotul care face minuni „nu trebuie să te duci în scopuri necurate”. Povestea bisericii romano-catolice din Abrud [VIDEO]
Biserica romano-catolică din Abrud este un monument istoric situat în orașul Abrud și uimește prin frumusețe. Construcția inițială a bisericii datează de la sfârșitul secolului al XIII-lea și a fost realizată din piatră în stil gotic de către coloniștii germani.
Vezi și: Biserica blestemată din mijlocul Bărăganului: cum a devenit o țintă pentru vânătorii de fantome
Istoria bisericii din Abrud
Regele maghiar Istvan al V-lea, între anii 1270-1271, a menționat-o ca fiind o biserică prosperă construită din piatră.
Începând cu anul 1569, lăcașul a fost ocupat de comunitatea protestantă a unitarienilor și a fost returnat catolicilor în 1777, conform unui decret emis de Maria Terezia. În anul următor, biserica a fost sfântită pentru catolici.
În timpul Revoluției din 1848, biserica a fost distrusă într-un incendiu. Ca urmare, în 1867, biserica a fost renovată și a ajuns la forma sa actuală.
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, această biserică a fost supusă mai multor transformări. De la perioada sa timpurie, în structura bisericii s-au păstrat doar portalul vestic în stil gotic flamboaiant, contraforții și un zid de incintă pe latura de nord. Interiorul a fost remodelat în stil baroc, cu bolți boeme și arce duble susținute de piloni masivi.
Se crede că pereții bisericii au fost decorați cu picturi murale în secolele XIV și XV, până la distrugerea lor în 1848 în timpul revoluției. În acest context, biserica a fost incendiată și distrusă, iar protopopul Istvan Kovacs a fost ucis.
Biserica are orientare est-vest și este caracterizată de un turn masiv pe fațada vestică, divizat în trei niveluri, cu înălțimi diferite.
La nivelul inferior se găsește intrarea în biserică, marcată de un portal în arc frânt de culoare albă, sub care se află baza turnului.
Trecerea la nivelul doi se face printr-o cornișă profilată, unde turnul are o fereastră circulară mică. Nivelul trei este separat printr-o altă cornișă și adăpostește camera clopotelor, iluminată de ferestre mari, dispuse central pe fiecare fațadă. Deasupra fiecărei ferestre se găsesc deschideri cilindrice unde cândva se aflau cadranele ceasului.
Nava bisericii, de formă dreptunghiulară, este spațioasă și impunătoare. Intrarea se realizează sub o tribună susținută de trei arce în semicerc turtit, care se descarcă pe trei stâlpi masivi. Pe latura de sud a navei se găsește scara care duce spre tribună, în timp ce pe latura nordică se află altarul Sfântului Anton de Padova.
Interiorul bisericii este acoperit de bolți boeme pictate cu medalioane așezate central și în zonele de descărcare a greutății lor, care redau scene ale lumii celeste, amori și ghirlande. Partea centrală a navei este proiectată pentru a crea o deschidere spațială spre altar.
Fiecare latură a navei este luminată de câte trei ferestre în arc semicircular. Pe fiecare parte a navei sunt amplasate două altare în dreptul pilonilor care susțin bolțile.
Un amvon din lemn este situat pe latura nordică, între cele două altare. Trecerea de la navă la altar se realizează printr-un arc dublu masiv.
Sanctuarul, aflat într-o absidă semicilindrică în interior, este acoperit de o semicalotă cu penetrații, decorată. Sanctuarul este luminat de trei ferestre identice cu cele din navă.
Pe latura sudică, la jumătatea distanței dintre absida altarului și tribuna orgii, se află o intrare secundară. Exteriorul bisericii este simplu, fără ornamente, și a păstrat urmele primei construcții în stil gotic.
Interesantă este intrarea de la baza turnului în formă de arc frânt, precum și trei contraforți gotici treptați, plasați pe latura nordică a bisericii în dreptul zonei de descărcare a bolților. O incintă de piatră cu mortar se întinde de-a lungul laturii nordice a bisericii.
Clopotul bisericii, motiv de superstiție
Conform oamenilor locului, clopotul bisericii ar fi capabil să săvârșească minuni.
„Nu doar oamenii din Abrud, ci și lumea care trăiește în zonă crede că, dacă se trage clopotul de argint, atunci cel care suferă, ori să face bine, ori în trei zile i se curmă suferința și moare. Eu sunt protestant, dar mă ocup de biserica romano-catolică din 2015.
Ce pot să vă spun e că, statistic vorbind, clopotul acesta de argint chiar face minuni! Iar proba e când vezi câți oameni vin să ceară tragerea lui.
E o practică curentă la noi, nu e vreo legendă din moși-strămoși. Lumea chiar crede în puterea clopotului, și atunci, cine sunt eu, Lorand Kopenetz, să mă pun cu credința oamenilor?
Eu sunt convins că doar unu la sută din realitatea absolută o cunoaștem prin simțurile pe care le avem, în rest, trebuie să ajungem la alte niveluri de cunoaștere, mai înalte, ca să ni se dezvăluie alte orizonturi, despre care, dacă îi vorbești cuiva, e posibil să te creadă nebun”, a declaerat farmacistul Lorand Kopenetz, pentru Ciprian Rus / FormulaAS.
„Lumea știe foarte bine că nu poți folosi clopotul în scopuri necurate. Dar uite că cineva a îndrăznit să ceară să se tragă clopotul pentru tatăl său, despre care spusese că ar fi bolnav.
Omul, din câte se știa prin oraș, nu era chiar așa de bolnav, numai că, se pare, fiul său se săturase să-i mai poarte de grijă.
Clopotarul nostru, cel care strânge solicitările oamenilor și care citește o rugăciune specială, înainte să tragă clopotul, i-a spus fiului: Ai mare grijă, că nu-i bine ce faci!
Dar bărbatul a insistat și atunci s-a tras clopotul. Mă crezi sau nu, dar la fix 3 zile, a murit, nu tatăl bolnav, ci fiul care a plătit pentru clopot, a murit tânărul, nu bătrânul.”, a mai povestit acesta, potrivit sursei menționate anterior.
Vezi și: Fenomenele ciudate care au loc la cea mai veche biserică din România. Ce legende sunt