Iubiți în țară, dar și la Paris. Cum au pus lăutarii de odinioară România pe hartă VIDEO

Încă din cele mai vechi timpuri, lăutarii români au reușit să facă publicul să tresalte de bucurie, de fiecare dată când și-au încins acordeoanele, viorile și țambalurile, devenind aproape simbol național.

În zilele noastre, nume ca Romica Puceanu, Gabi Luncă sau Fărămiță Lambru sunt aproape sinonime cu lăutăria mai mult mai sau mai puțin din zilele noastre. Totuși, înainte de ei au existat cei care au dus faima țării mai departe, peste hotare, direct la Paris. Printre aceștia se numără și frații Matache.

„Numele lui Sava Pădureanu şi al lui Dănică Ciolac erau cunoscute de toată lumea. La concursul orhestrelor internaţionale, am luat medalia de aur. Cum am luat premiul?

Într-o seară, muzica era în toi pretutindeni. Deodată s-au stins luminile. Toate orchestrele au tăcut; numai noi, lăutarii, am cântat mai departe, fiindcă noi nu cântăm cu noţi. Noi cântăm cu artă şi cu sentiment”, declara, Nicuță Matache, lăutar al vremurilor de demult.

Lăutari de altădată – imagine de arhivă

Nostalgia unor vremuri apuse, care nu se mai întorc

Lăutarul a povestit, de asemenea, cum a ajuns la Paris, în orchestra lui Sava Pădureanu.

„Succesul nostru de la Paris ne-a adus numaidecât un angajament la Petrograd. Necunoscând oraşul, ne-am pomenit la sosire că fuseserăm angajați la Krestowskisad, un fel de local popular. Ce să vezi d-ta însă? După două săptămâni, faima noastră se răspândise atât de mult încât marii duci ai imperiului veneau la Krestowskisad să ne asculte. Eu făceam parte din orchestra lui Sava Pădureanu”.

Mai mult, conform declarațiilor acestuia, lăutarii lui Pădureanu au fost chemaţi la curtea lui Alexandru al III-lea „şi am cântat chiar şi la nunta marei ducese Xenia Alexandrovna.

Ce să vă mai spun, lăutarii au avut cea mai mare faimă în Rusia. De Ochi Albi, care a fost numit lăutar al curţii şi ai cărui copii au fost botezaţi de marii nobili ai Rusiei, cred că aţi auzit şi dvs. Au cântat lăutarii şi la alte nunţi regale. De pildă, la nunta regelui Ferdinand, când au fost încă 32 de cununii, din fiecare judeţ al ţării câte o pereche”.

Lăutarul Sava Pădureanu – imagine de arhivă

Publicațiile vremii au scris despre succesul lăutarilor români la Paris

Așa cum era firesc, ziarele din acea perioadă au ovaționat măiestria cu care lăutarii români și-au plimbat muzica dincolo de granițele țării.

„N-a mai rămas nimic din niciunul dintre lăutarii nopţilor de altădată. Cine mai ştie să ne povestească ceva despre Angheluş Muscalagiu, voievodul ţambalului, cel chemat să cânte şi la Pesta, ţara tarafului cu ţambal, despre Costache Pompieru, maestru neîntrecut în sârbe şi hore, despre Năstase Ochi-Albi, tatăl lui Iorgu, pianistul de la Nissa, despre Gheorghe Boxe şi Ionică Simionescu, despre Cristache Ciolacu, tatăl lui Grigoraş, despre Nicolae Boeru, contrabasistul din taraful lui Ion Dinicu, despre taraful lui Dănică Ciolac şi al lui Savu Pădureanu, care au dus faima lăutarilor peste hotare, când, la 1889, prinţul Bibescu i-a chemat să cânte la expoziţia de la Paris”, nota revista Dimineața, în anul 1933.

Aceasta nu era singura publicație care alegea să scrie despre succesul absolut al lăutarilor români peste hotare.

Liviu Dragnea revine și distruge PSD! A dat bomba anului despre Firea

Andreea Marin a renunțat la inhibiții de Paște. Niciodată nu ai văzut-o așa

„Anunţarăm şi noi în mai multe rânduri că lăutarii români au făcut la Exposiţia universală din Paris senzaţie mare, atât cu melodiile cântate, cât şi cu instrumentele pe care le-au executat.

Public distins, lume de frunte, bărbaţi de poziţie naltă i-au aplaudat şi salone elegante le-au deschis uşile; ziarele franceze de multe ori le-au făcut elogii şi juriul le-a acordat premii.

De curând Ilustraţiunea francesă a publicat una din melodiile cântate de lăutarii români şi anume Steluţa de V. Alecsandri, dimpreună cu un tablou ce reprezintă lăutarii cântând în faţa unui public ales”.