Istroromânii, un popor uitat. Câți mai există, astăzi, în lume, unde locuiesc cei rămași VIDEO

Comunitatea vorbitorilor de istroromână, din Istria croată, se află, în momentul de față, într-o situație mai puțin plăcută.

Cercetătoarea Manuela Nevaci a dezvăluit, într-un reportaj difuzat de TVR Internațional în cadrul emisiunii „Articolul VII” o realitate îngrijorătoare: doar 58 de persoane vorbesc activ acest dialect în două localități din peninsula Istria, dintr-un total de 150 de vorbitori.

Vezi și: Poporul care și-a ucis și mâncat premierul. Istoria terifiantă și ciudată a unui eveniment ieșit din comun VIDEO

Unde se întâlnesc istroromânii, de fapt

Situația dialectului istroromân este una fragilă, cu singura școală în care s-ar fi putut preda acest dialect transformându-se acum într-un muzeu. Mai mult, asociații particulare promovează acest dialect ca pe o limbă străină, ceea ce poate contribui la marginalizarea acesteia.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Drept urmare, oamenii din aceste comunități din Istria își doresc să-și redescopere rădăcinile, însă se confruntă cu dificultăți semnificative. Nevaci relatează că a fost întrebată unde se pot găsi cărți în limba română sau engleză, deoarece tinerii, din păcate, nu mai vorbesc istroromâna.

Manuela Nevaci, cercetător la Departamentul de Dialectologie al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și lector la Facultatea de Litere a Universității din București, susține cursuri de dialectologie, aducând o contribuție esențială în ceea ce privește înțelegerea și conservarea acestui dialect amenințat de trecerea timpului.

„Vorbitori activi sunt cei care pot să facă o conversație în dialectul în graiul lor. În 2017, când am fost cu un alt proiect de cercetare, erau 80 de vorbitori activi, deci iată că numărul scade vertiginos. Ar trebui făcut ceva ca aceste dialecte românești să poată să își păstreze vie flacăra românismului”, a spus în emisiune Nevaci.

„Dialectul istroromân, alături de dialectul aromân și dialectul meglenoromân, este unul dintre cele trei dialecte românești sud-dunărene, cel nord-dunărean numindu-se dialectul dacoromân. De ce am ales o prelegere despre dialectul istroromân? Pentru că, din păcate, acest dialect este pe cale de dispariție.

Am constatat într-o cercetare recentă efectuată pe teren împreună cu domnul profesor Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, cercetare realizată acum două săptămâni în Istria – Șușnievița și Jăieni, cele două localități din Croația unde se află ei acum, că mai sunt 58 de vorbitori activi la o populație de 150 de vorbitori”, a mai spus cercetătoarea, potrivit edupedu.ro.

Vezi și: Care este cel mai vechi popor din lume. E total neaşteptat

Școlile, inexistente

Nevaci nu doar că susține cursuri de dialectologie la Facultatea de Litere a Universității din București, dar ocupă, în egală măsură, poziții-cheie în cercetarea lingvistică.

Este președinta Societății Internaționale de Dialectologie și Geografie Lingvistică și, începând din anul 2007, îndeplinește rolul de secretar general al Atlasului Limbilor Europei.

„Într-adevăr, există o școală renovată cu sprijinul statului român, dar din păcate acea școală este transformată în muzeu. Din păcate la acea școală nu este promovat dialectul ca dialect a limbii române, ci organizații particulare, private, îl promovează ca o limbă străină, deși oamenii de acolo vorbesc de dialect istroromân.

M-au întrebat unde pot găsi cărți în limba română, dar și în engleză pentru că tinerii, din păcate, nu mai vorbesc istroromâna, ei știu că bunicii lor le-au spus că ei au venit în secolele 16-17 din România și vor să-și găsească rădăcinile”, a completat Nevaci, potrivit edupedu.ro.

Există comunități de istroromâni și în alte colțuri ale lumii, precum în Trieste, Italia și în cartierul Queens din New York, SUA. Cu toate acestea, conform observațiilor cercetătoarei, majoritatea acestor comunități sunt supuse procesului de asimilare.

Presiunea mediului urban și lipsa coeziunii în cadrul grupului îi determină pe mulți să renunțe la vorbirea dialectului tradițional.

Presiunea externă și lipsa unei conexiuni puternice între membrii comunității îi determină pe mulți istroromâni să abandoneze utilizarea dialectului tradițional în favoarea limbii predominante în mediul în care trăiesc.

Vezi și: Cine sunt Sânzienele. Legenda, mituri și superstiții din popor