Inovație în tehnologie: o nouă interfață creier-computer ce poate decoda vorbirea

O echipă de oameni de știință de la Stanford susține că a testat o nouă interfață creier-computer (BCI) care poate decoda vorbirea cu până la 62 de cuvinte pe minut, îmbunătățind recordul anterior de 3,4 ori.

Acesta ar fi un pas masiv către conversia vorbirii în timp real, în ritmul conversației umane naturale.

Max Hodak, care a fondat compania BCI Neuralink alături de Elon Musk, dar nu a fost implicat în studiu, a numit cercetarea „o schimbare semnificativă în utilitatea BCI-urilor implantate”, conform Futurism.

Cum funcționează interfața creier-computer

După cum este detaliat într-o lucrare, echipa de oameni de știință de la Stanford a descoperit că au nevoie doar să analizeze activitatea creierului într-o regiune relativ mică a cortexului, pentru a le converti în vorbire coerentă, folosind un algoritm de învățare automată.

Planul Roșu de Intervenție activat în Sibiu după un accident grav cu patru mașini. Traficul este complet blocat pe DN1

Nu ai timp să duci covoarele la spălat? Ce să presari seara peste ele înainte de a le curăța. Vor arăta impecabil și vor avea un miros plăcut

Scopul a fost de a le oferi o soluție celor care nu mai pot vorbi. În timp ce soluțiile bazate pe tastatură le-au permis celor cu paralizie să comunice din nou într-o anumită măsură, o interfață de vorbire bazată pe creier ar putea accelera semnificativ decodificarea.

„Aici, am demonstrat un BCI de vorbire care poate decoda propoziții neconstrânse, dintr-un vocabular mare, cu o viteză de 62 de cuvinte pe minut, este pentru prima dată când un BCI a depășit cu mult ratele de comunicare pe care tehnologiile alternative le pot oferi persoanelor cu paralizie, de exemplu”, scriu cercetătorii.

Într-un experiment, echipa a înregistrat activitatea neuronală, din două zone mici din creier, a unui pacient care își poate mișca gura, dar are dificultăți în a forma cuvinte.

Folosind un decodor de rețea neuronală recurentă care poate prezice textul, cercetătorii au transformat apoi aceste semnale în cuvinte – și într-un ritm surprinzător de rapid.

Ei au descoperit că analiza acestor mișcări orofaciale și a activității lor neuronale asociate a fost „probabil suficient de puternică pentru a susține un BCI de vorbire, în ciuda paraliziei și a acoperirii înguste a suprafeței corticale”, potrivit lucrării.