FOTO Misterul „pietrelor vii” din Buzău: trovanții se mișcă și cresc, iar în jurul lor au apărut legende

În cazul în care nu ai avut ocazia, până acum, să treci prin zonă, află că în județul Buzău, în imediata apropiere a Vulcanilor Noroioși, poți găsi Babele de la Ulmet sau trovanții. Aceste pietre cu forme ciudate au o caracteristică aparte, rar întâlnită în țara noastră, dar și pe glob.

Trovanții / Foto: Iulia Kelt

Trovanții de la Costești sunt cunoscuți, de asemenea, sub numele de „roci vii” sau „roci care cresc”, din pricina faptului că îți dau senzația că se pot mișca, dar și crește.

Adevărul este că nu au existat prea multe studii științifice care să eludeze misterul, astfel că, de-a lungul timpului, în lipsa informației oficiale, au răsărit câteva legende care țin turismul activ în zonă.

Trovanții din Buzău, între legendă și știință

Una dintre ele se referă la faptul că acolo, sus pe deal, unde se află trovanții, ar fi fost, în urmă cu milioane de ani, fundul unei ape – ceea ce ar explica nisipul fin din jurul trovanților. O ipoteză care, evident, nu poate fi exlusă, cum nici demonstrată.

Ce trebuie să faci după ce fierbi cartofii pentru cel mai pufos piure pe care l-ai mâncat vreodată. Trucul simplu care face diferența

Cât usturoi se pune la piftie pentru un gust perfect. Secretul pe care nu-l știu multe gospodine

Trovanții / Foto: Iulia Kelt

Ceea ce se știe este că, atunci când plouă pe stâncă, apa de ploaie ar reacționa cu conținutul de minerale al pietrelor „vii”, determinând ca interiorul acestora să se expandeze. Alternativ, acest lucru ar putea forma bule.

Se estimează că rocile „cresc” cu 5 centimetri la fiecare 1.200 de ani, așadar, evoluția nu poate fi văzută cu ochiul liber.

„Trovanții sunt, practic, de formă ovoidă sau sferică, deși pot apărea într-o mare varietate de forme”, a declarat Florin Stoican, co-manager al Parcului Național Buila-Vânturarița, pentru Radio România Internațional, în 2010.

Trovanții / Foto: Iulia Kelt

„Istoria lor este destul de simplă. Acum șapte milioane de ani a existat o deltă în care se află cariera de piatră de astăzi. Această deltă conținea sedimente, în special gresie, adunate și transportate de peste continent de către un râu preistoric. Ulterior, diverse substanțe minerale s-au dizolvat în soluții care au circulat peste acest bazin de pietriș și nisip”, a adăugat acesta, pentru sursa menționată anterior.

Trovanții / Foto: Iulia Kelt