Efectele consumului de cafea asupra sănătății. Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor

Plăcerea savurării unei cești de cafea, mai ales dimineața, face parte din ritualul multor persoane. Sigur, excesul poate cauza probleme, mai ales dacă este făcut pe perioade îndelungate. În acest context, un studiu recent a descoperit o legătură surprinzătoare între nivelul de cofeină din organism și unele dintre cele mai frecvente boli ce afectează numeroși oameni, precum diabetul de tip 2 sau cele cardiovasculare.

Efectele consumului de cafea asupra sănătății

Nivelurile de cofeină din corp pot influența cantitatea de grăsime, factor care, la rândul său, ar putea provoca risc de producere a diabetului de tip 2 și boli cardiovasculare.

Aceasta este descoperirea unui studiu recent, care a folosit markeri genetici pentru a stabili legătura dintre nivelurile de cofeină, indicele de masă corporală (IMC) și riscul dezvoltării diabetului de tip 2.

Echipa de cercetători, de la Karolinska Institute (Suedia), de la Universitatea Bristol și de la Imperial College London (Marea Britanie), susține că băuturile cofeinizate, fără calorii, ar putea fi un de ajutor în reducerea nivelurilor de grăsime  corporală.

Anca Dinicu a născut un băiețel. Ce nume a ales pentru fiul ei

Trucul pentru a-ți da seama dacă un cuptor cu microunde are consum redus de energie sau nu

„Concentrațiile mai mari de cafeină plasmatică prognozate genetic au fost asociate cu IMC mai scăzut și masa de grăsime a întregului corp”, au scris cercetătorii în studiul publicat înBMJ Medicine.

„Mai mult, chiar, concentrațiile mai mari de cafeină plasmatică prezise genetic au fost asociate cu un risc mai mic de diabet de tip 2. S-a estimat că aproximativ jumătate din efectul cofeinei asupra riscului dezvoltării diabetului de tip 2 a fost realizat prin reducerea IMC”, au adăugat cercetătorii.

Descoperirea surprinzătoare a cercetătorilor

Studiul cuprinde date de la doar 10.000 de persoane, obținute din bazele de date genetice existente, analizându-se variațiile genelor cunoscute ca având legătură cu viteza cu care este procesată cofeina în organism.

În general, persoanele cu variații care influențează genele (numite CYP1A2) și cu gena care le reglează (numită AHR) tind să proceseze cofeina mai lent, permițându-i să rămână mai mult în sânge. Dar aceste persoane consumă mai puțină cofeină.

S-a folosit o abordare numită randomizare mendeliană, pentru a determina relația cauzală dintre prezența variațiilor (boli precum diabetul), indicele de masă corporală (IMC) și stilul de viață.

S-a observat o strânsă legătură între nivele de cofeină, IMC și diabetul de tip 2, dar nicio legătură între cantitatea de cofeină din sânge și bolile cardiovasculare, inclusiv fibrilația atrială, insuficienţă cardiacă, sau accidentul cerebral.

Studiile anterioare corelau consumul moderat și relativ crescut de cofeină cu o mai bună sănătate a inimii și un IMC mai scăzut. Cercetările mai recente adaugă detalii informațiilor deja cunoscute privind efectele pe care le are cafeaua asupra corpului nostru.

Este important de reținut că nu toate efectele cofeinei asupre corpului sunt pozitive, ceea ce înseamnă că trebuie să cântărim bine beneficiile consumului de cofeină. Acest ultim studiu reprezintă un pas important în evaluarea cantității ideale de cofeină.

„Testele pe termen scurt arată că ingerarea cofeinei duce la reducerea IMC, dar nu sunt cunoscute efectele pe termen lung. Dar luând în considerare consumul masiv de cofeină pe glob, chiar și efectele metabolice minore ar putea avea implicații importante pentru sănătate”, au mai explicat cercetătorii.

Echipa consideră că asocierea menționată s-ar putea reduce la modul în care cofeina crește termogeneza și oxidarea grăsimii (transformarea grăsimii în energie) din corp, ambele jucțnd un rol important în întregul metabolism.

În orice caz, vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a confirma legătura cauzală. Randomizarea mendeliană nu este infailibilă și este posibil ca alți factori importanți să fi fost scăpați din vedere.