Descoperirea uimitoare din Alba Iulia. „Vila rustica”, din vechea Dacia, a uimit arheologii cu bogăția ei istorică
„Villa rustica” sau una dintre cele mai mari vile romane din fosta provincie Dacia a fost descoperită pe un teren agricol din apropierea orașului Alba Iulia.
Acest sit arheologic a fost cercetat începând cu anul 2018, iar săpăturile au continuat an de an, conform blogului oficial al proiectului.
„Fosta vilă romană, de fapt un ansamblu de exploatație agricolă complexă, cuprinde o clădire principală de locuit, unde era reşedinţa latifundiarului care stăpânea acest teritoriu au fost, de asemenea, identificate locuinţele personalului. Sunt, de asemenea, conturate cu foarte mare precizie hambarele şi anexele gospodăreşti. Undeva în margine există şi ateliere de producţie care deserveau villa respectivă – ateliere de olărie, ateliere metalurgice, toate acestea surprinse în urma măsurătorilor magnetometrice. Din săpăturile pe care le-am efectuat, ne-am putut da seama de faptul că această villa este una dintre cele mai mari din Dacia Romană”, a spus Aurel Rustoiu, de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca.
Istoria „villei rustica” din Alba Iulia
De asemenea, pe pagina de Facebook a Institutului de Arheologieși Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca, s-a anunțat faptul că „anul acesta, au continuat cercetările arheologice la villa romană de la Oarda de Jos, desfășurate în cadrul proiectului internațional „Apulum Roman Villa Project”, la care participă specialiști și studenți ai Institutului de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca, ai Universităților „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, British Columbia din Vancouver și „1 Decembrie” din Alba Iulia, și ai Muzeelor Unirii din Alba iulia, Civilizației Dacice și Romane din Deva și Banatului din Timișoara (directori: dr. Matthew McCarty – UBC, dr. Mariana Egri și dr. Aurel Rustoiu – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca). Noua campanie a adus noi informații despre viața în preajma complexului urban Apulum, precum și despre relevanța hinterlandului în economia urbană”.
Specialiștii spun că villa aparținea unui roman bogat și alimenta cu cereale orașul. În afară de vestigiile și complexele romane, pe aceeași arie au fost identificate urme de locuire aparținând perioadei de sfârșit a epocii bronzului, primei vârste a fierului, perioadei celtice din a doua vârstă a fierului, precum și epocii dacice.
„Săpăturile de anul acesta s-au concentrat în trei sectoare diferite. Două dintre ele au urmărit dezvelirea unor părți ale clădirii principale, iar al treilea sector a avut în vedere cercetarea unui depozit de mari dimensiuni. Villa, una dintre cele mai mari cunoascute până acum pe teritoriul României, a fost ridicată curând după crearea Provinciei Dacia. Clădirea principală avea numeroase încăperi cu roluri și funcționalități diferite: bucătărie, dormitoare, sufragerii, băi etc., inclusiv o curte interioară pavată probabil cu dale de gresie. Săpăturile de anul acesta au permis identificarea unor încăperi aflate la intrarea în imensul edificiu, precum și a altor compartimente cu rol rezidențial”, a declarat istoricul din clipul de mai jos.
Așadar, săpăturile de anul acesta confirmă importanța vilei și a producției sale agricole pentru aprovizionarea populației orașului Apulum și a unităților militare.
Cercetătorii de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca fac parte din echipa care studiază multidisciplinar o villa romană a descoperită la Oarda de Jos. Cercetările sunt realizate în cadrul unui proiect internaţional finanţat de University of British Columbia din Vancouver, Canada, şi de Consiliul Judeţean Alba. Una dintre cele mai mari villae romane de pe teritoriul provinciei Dacia a fost dezvelită de arheologi români şi canadieni lângă Alba Iulia.
„Noi desfăşurăm aici un proiect amplu, care a avut o fază pilot de trei ani, în urma căruia am reuşit să obţinem nişte rezultate excepţionale. Este cea mai importantă villa romana cercetată în Dacia. Este pentru prima oară când este cercetată multidisciplinar, pe o scară foarte mare şi cu o echipă complexă“, a declarat cercetătoarea Mariana Egri, de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română Filiala Cluj-Napoca.