De ce nu am găsit încă viață pe Marte: explicația cercetătorilor

Ar putea exista un motiv simplu pentru care nu am găsit viață pe Marte. Roverele de pe Marte însărcinate să vâneze urme de biologie s-ar putea plimba peste forme de viață microscopice fără a sesiza nimic, pur și simplu pentru că instrumentele lor nu sunt la înălțime.

Un nou studiu efectuat în cel mai vechi deșert al Pământului arată că tehnologia actuală nu poate identifica întotdeauna semnele vieții de pe suprafața planetei noastre. Să nu mai vorbim de Marte.

Cercetătorii din spatele investigației susțin că, fără a ne îmbunătăți capacitatea de a identifica „materia întunecată microbiană” moartă de mult timp, viața de pe Marte va continua să ne scape. Mai ales dacă viața pe care o căutăm a existat cu miliarde de ani în urmă, când planeta era mai caldă și mai umedă decât este astăzi.

De ce nu am descoperit până acum viața pe Marte

Deșertul Atacama din Chile are o deltă antică numită Piatra Roșie, care conține nisip și rocă bogate în hematit și piatră de noroi. Din punct de vedere geologic, această regiune este destul de asemănătoare cu părțile lui Marte, motiv pentru care astrobiologii o folosesc adesea ca model pentru planeta roșie.

Iluzie optică pentru genii. Doar cei cu o vedere ageră pot găsi numărul 88 în doar 5 secunde

Cum arată acum Marv din Singur Acasă. ”Hoțul” s-a retras la o fermă și s-a apucat de sculptură

Când cercetătorii din Chile au testat mineralogia Pietrei Roșii cu cele mai bune instrumente disponibile astăzi, au descoperit câteva semne misterioase. Aproape 9% dintre secvențele genetice obținute folosind Next Generation Sequencing au intrat în categoria „neclasificate”, în timp ce 40% din secvențele rămase nu au putut fi atribuite la nimic mai specific decât cel mai mare dintre taxoni, cum ar fi ordine sau domenii.

Cercetătorii de la Universitatea Autonomă din Chile (Universidad Autónoma de Chile) spun că descoperirile lor dezvăluie „un grad ridicat neobișnuit de nedeterminare filogenetică”.

Echipa a propus un nou concept care să reprezinte acea incertitudine, ceea ce ei numesc „microbiom întunecat”. Acest termen se referă, în esență, la microorganismele pe care oamenii de știință le pot detecta prin secvențierea genetică, fără a ști exact ce sunt.

„Astfel, microbiomul întunecat al Pietrei Roșii poate fi compus din specii existente cu adevărat noi, care nu se găsesc nicăieri altundeva pe Pământ, dar se poate întâmpla și ca un astfel de microbiom întunecat să reprezinte, de fapt, comunitatea relictă a speciilor microbiene care au locuit în delta Pietrei Roșii în trecutul îndepărtat, dintre care nu se găsesc rude existente în bazele de date de secvențe existente”, scriu cercetătorii.