Chinul prin care ar trece omenirea dacă dispar microbii de pe Terra

Azi avem pentru voi un subiect la care probabil v-ați gândit în ultimii 3 ani de pandemie.

Este vorba despre microbii care ne înconjoară și ce s-ar întâmpla cu omenirea dacă, ipotetic vorbind, aceștia ar dispărea complet de pe Terra.

O echipă de biologi a simulat această ipoteză și a publicat rezultatele ce sunt îngrijorătoare. Au ajuns la concluzia că da, am putea trăi fără microbi, dar doar pentru o scurtă perioadă de timp și în condiții grele.

Hai să aflăm mai multe detalii!

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

 Ce sunt microbii

Microbii sunt niște organisme vii invizibile ochiului liber, indispensabile pentru viața pe Terra. Sunt, în același timp, folositori și periculoși pentru omenire deoarece pot cauza boli infecţioase sau intoxicaţii alimentare. Din familia microbilor fac parte bacteriile, ciupercile și virusurile.

•  Cele mai comune bacterii sunt: Escherichia coli, Salmonella, Listeria, Stafilococii, Pseudomone sau Legionela.
• Cele mai comune virusuri sunt: gripa, Herpes simplex, Rotavirus, Rinovirus, Poliovirus, Adenovirus sau RSV.
• Cele mai comune ciuperci sunt: Candida albicans şi alte ciuperci, Trichophyton, Aspergillus niger sau brasiliensis.

Ce se întâmplă dacă dispar microbii

Bacteriile au și un rol pozitiv pe Terra, pe lângă bolile pe care le produc. Dacă viața bacteriană și arheală ar fi distrusă, viața așa cum o știm s-ar termina în scurt timp și societatea nu ar mai exista. Cercetătorii care au făcut acest calcul susțin că, la început, semnele dispariției microbilor nu s-ar vedea pentru câteva săptămâni.

Dacă toți microbii ar dispărea, la început am sărbători deoarece bolile microbiene ca Ebola și rujeola dispar. Cu toate acestea, efectele sunt similare ca atunci când bacteriile sunt îndepărtate total, dar mult mai acute.

Dispariția azotului ar fi fatală

Apoi colapsul complet al societății s-ar produce în aproximativ un an din cauza colapsului aprovizionării cu alimente. Azotul, hrană extrem de necesară pentru plante, este transformat în amoniac de către bacterii și, dacă ele mor, nu ar mai fi procesat pentru ca plantele să îl folosească în fotosinteză. Acest proces s-ar termina într-un singur an.

Singura șansă ar fi ca oamenii să reușească să producă îngrășământ în masă pentru plante. Dacă verdeața nu ar mai exista în lipsa azotului, animalele nu ar mai avea ce mânca și nici noi oxigen pentru a respira. În plus, fără bacteriile din atmosferă, animalele nu își mai pot digera mâncarea.

Descompunerea, imposibilă fără microbi

În lipsa microbilor, omenirea s-ar confrunta cu o altă problemă majoră: descompunerea, care se realizează cu ajutorul microbilor. Deoarece nimic nu ar mai fi reciclat, macronutrienții și micronutrienții ar fi în curând epuizați și ei.

„Biomasa ar începe probabil să se acumuleze, în special la nivel molecular, creând rezervoare vaste de deșeuri biogeochimice pe care nicio entitate biologică nu le-ar putea transforma. Sursele de hrană vii ar fi din ce în ce mai greu de găsit. Majoritatea animalelor rumegătoare ar muri de foame fără simbioți microbieni, iar plantele ar epuiza rapid azotul, ar înceta fotosinteza și apoi ar muri”, scrie echipa de cercetători.

Vietățile mici, grav afectate

Animalele mai mici se vor descurca și mai rău. Mai mult de jumătate din fitoplancton își ia vitamina B12 din bacterii, fără de care nu va supraviețui niciodată. Ceea ce înseamnă că vor fi următoarele victime în colapsul lanțului alimentar.

„Cu toate că oamenii depind de vitaminele și aminoacizii microbieni obținuți prin dietă sau prin microorganismele noastre intestinale, am putea sintetiza cu succes compuși nutritivi prin ingeniozitate chimică sau prin biotehnologie recombinantă cu drojdia ca gazdă surogat”, mai spun specialiștii

CO2 din atmosferă ar crește

După toate aceste urmări groaznice, ne vom confrunta cu o creștere mare a CO2 din atmosferă. Explicația este simplă: oamenii și animalele vor expira gazul în continuare, în timp ce nu vor mai exista plante care să îl transforme înapoi în oxigen.

„Anihilarea majorității oamenilor și a vieții nonmicroscopice de pe planetă ar urma unei perioade prelungite de foame, boli, tulburări, război civil, anarhie și asfixiere biogeochimică globală”, concluzionează specialiștii.

Cine ar supraviețui

Probabil doar o mână norocoasă de oameni ar putea supraviețui unei lumi fără microbi și ar împărți Terra, în mare parte, cu insectele.

„Pe scurt, susținem că oamenii s-ar putea descurca foarte bine fără microbi, pentru câteva zile. Deși calitatea vieții pe Terra ar deveni incredibil de proastă, viața ca entitate ar rezista”, susțin cercetătorii Jack A. Gilbert și Josh D. Neufeld.