Cele mai periculoase insecte din România

Astăzi avem un subiect interesant pentru voi, cum a venit timpul sezonului de grătare, picnicuri sau plimbări în aer liber.

Vom vorbi despre cele mai periculoase insecte din România, de a căror mușcătură sau prezență trebuie să ne ferim.

La noi în țară există diverse specii, unele fiind mai periculoase decât altele. Este important să luați măsuri de precauție pentru a evita contactul și pentru a vă proteja de eventualele pericole reprezentate de boli. Hai să aflăm numele lor!

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Gândacii de bucătărie

Gândacul de bucătărie (Blattella germanica) poate fi o sursă de bacterii și poate cauza diverse boli, cum ar fi salmoneloza sau dizenteria. Pot locui în casă, fără să ne dăm seama. Sunt ființe nocturne foarte versatile, care caută mereu hrană, apă și adăpost. Înmulțirea lor e greu de controlat, pot trăi 7 zile fără cap și 30 fără hrană.

Nu atacă, ci se apără sau caută să fugă de pericol. Pot mușca doar animale de companie slăbite, care nu se pot apăra și mușcăturile nu sunt periculoase. Dar există riscul de transmitere a bolilor, având 30 de specii de bacterii pe corp. Pot transmite dizenterie, febră tifoidă, poliomielită, coleră și salmonella și agrava starea oamenilor bolnavi de astm sau alte boli respiratorii.

Musca de casă

Banala muscă este cea mai răspândită specie din ordinul Diptera. În timpul hrănirii se contaminează cu viruși, bacterii, ouă de viermi sau paraziți. Muștele pot avea peste 351 de bacterii diferite, care pot supraviețui zile întregi pe sau în corpul lor. Poate infesta mâncarea oamenilor prin contact direct, defecare sau regurgitare.

Musca de casă poate transmite viermi paraziți, salmonella, antrax, meningită aseptică, tuberculoză, conjunctivită, hepatita A, poliomielită, infecții stomacale, pneumonie, septicemie, infecții ale pielii sau ochilor, conjunctivită, gastroenterită, giardioză, diaree, holeră, salmoneloză, tuberculoză, ascaridioză, trichuriază, dizenterie, febră tifoidă, oxiureză, paratifoză și multe altele.

Albine sau viespi

Deși nu este agresivă în general, în cazul în care o albină este deranjată sau simte că trebuie să-și protejeze stupul, poate înțepa. Același lucru este valabil și pentru o viespe. Atacul poate cauza reacții alergice severe la anumite persoane.

„Înţepăturile sunt foarte dureroase, iar locul se umflă şi se înroşeşte. La persoanele alergice poate interveni însă rapid şocul anafilactic, la 15 minute de înţepătură. Dacă nu ajunge repede la medic, decesul survine în 30 de minute. Trebuie să avem mare grijă la albine şi viespi, cum se aşează pe mâncare sau în pahare. Au fost pacienţii muşcaţi în cavitatea bucală, iar căile respiratorii s-au umflat rapid. Omul se poate sufoca, deşi nu este neapărat alergic la venin”, spune alergologul Ioana Cojocaru.

Păianjenii

În România, există 3 specii de păienjeni de care trebuie să ne ferim ori de câte ori ieșim afară. Este vorba despre văduva neagră (Latrodectus mactans), păianjenul de casă (Tegenaria atrica) și tarantula românească (Lycosa singoriensis).

– Văduva neagră este, după cum îi spune numele, neagră și cu semne roșii pe abdomen. Se regăsește mai ales în Delta Dunării, insula Popinia şi pe Grindul Letea, iar femelele sunt cele care mușcă. Aceasta este urmată de formarea unei papule congestive, durere, tumefiere locală, stare de vomă, dificultăţi în respiraţie. Rareori muşcătura poate fi mortală.

– Tarantula românească este de culoare cafeniu deschis în partea dorsală, cu cefalotoracele brun. Are o pată neagră și puncte albe pe abdomen. După mușcătură, apare o durere intensă timp de 24 de ore, locul  se umflă și devine foarte roșu. Apoi apare o stare de apatie, somnolență și anchilozare.

– Păianjenul de casă face parte din familia Agelenidae, care cuprinde aprox. 700 de specii, unele veninoase, altele doar iritante. Se găsește în locuințele pline de praf. Este brun închis, cu un semn deschis pe torace, au 8 ochi și picioare lungi, acoperite cu peri fini. Nu iubește mirosul de vopsea, var, lavandă, eucalipt sau plastic, dar adoră cartonul. Dacă v-a muşcat un păianjen şi vi se umflă foarte tare locul, este nevoie de un antialergic.

Viespea Asiatică de Sud

Viespea Asiatică de Sud (Vespa velutina) a fost introdusă recent în Europa, venind din China, și poate fi periculoasă. Are o înțepătură dureroasă și poate fi fatală dacă persoana este alergică la venin. Își mărește habitatul cu peste 80 km pe an și se hrănește cu albine și alte insecte. Din nefericire, acest lucru este o amenințare la adresa procesului de polenizare.

„În general, oamenii nu trebuie să-şi facă griji. Atâta timp cât nu mergeţi pe lângă un cuib sau nu vă apropiaţi de un stup pe care au pus stăpânire, există un risc foarte mic să fiţi muşcaţi. În cazul în care înţeapă, veninul lor este mai toxic decât cel al albinelor sau al viespilor de la noi, şi este într-o cantitate mai mare”, a explicat Karla Salp, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Agricultură din Washington.

Țânțarul tigru

Țânțarul tigru (Aedes albopictus) poate transmite diverse boli, cum ar fi virusul Zika sau febra dengue. A fost găsit în București în 2012 și apoi în fiecare sezon estival, în perioada 2013-2016. Se regăsește în scorburi și anvelope, zboară jos și atacă picioarele pe timp de zi, la umbră.

Înțepătura lor pruriginoasă mai poate transmite boli ca febra galbenă, febra Chikungunya, encefalita ecvină sau febra West Nile. Boala debutează brusc și simptomele care trebuie să te alarmeze sunt: febră, dureri de cap, articulare sau musculare, greaţă, vărsături, convulsii, refuzul alimentelor, epuizarea fizică, confuzie, apatie, agitație, delir, halucinații.

Căpușa

Căpușa (Ixodes ricinus) este cunoscută pentru faptul că transmite diverse boli, cum ar fi Lyme, febra Rocky Mountain și meningoencefalita virală. Ca să te ferești de ea, e indicat să porți haine lungi în natură și soluții contra căpușelor, aplicate pe haine și încălțăminte.

Este indicat un control amănunțit după fiecare plimbare în natură, iar dacă găsiți una pe piele, să o trageți ferm. Nu rotiți de ea, e posibil să o rupeți. Locul se tamponează ulterior cu alcool. Dacă ați găsit una care e în piele de peste 24 de ore, mergeți la medic deoarece sunt șanse mari ca ea să vă infecteze.

„Primul semn al infecţiei este o urticarie circulară care apare în 1-2 săptămâni sau 30 de zile după muşcătură. Boala Lyme nu se transmite de la o persoană la alta, dar poate fi fatală dacă nu e tratată. Bacteria intră în sânge şi afectează articulaţiile, muşchii, inima şi sistemul nervos. Pacienții trebuie să îşi facă şi analizele medicale după ce căpuşa a fost scoasă şi un tratament profilactic cu antibiotice. Nu toate sunt infectate, dar controlul este obligatoriu în cazul în care aţi fost muşcaţi de o astfel de insectă“, spune medicul alergolog Ioana Cojocaru.