Cel mai lung traseu de drumeție din România: Drumul spectaculos care a câștigat Premiul Publicului la Veneția
Nu este la fel de cunoscut ca Transfăgărășan sau Transalpina, dar este de o frumusețe rară. Via Transilvanica, este cel mai lung traseu de drumeție din România și este considerat Camino de România. Este lung de 1.400 de kilometri, de la Putna (Suceava) la Drobeta Turnu Severin (Mehedinți), lansat în octombrie 2022, la Alba Iulia.
Traseul de drumeție din România a câștigat Premiul Publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2023, la Veneția. Drumul străbate 400 de localităţi din 10 judeţe (Suceava, Mureş, Harghita, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraş Severin şi Mehedinţi) şi pune în valoare patrimoniul natural şi cultural al ţării.
Cel mai lung traseu de drumeție din România a fost premiat la Veneția
Via Transilvanica este un traseu de drumeții construit cu intenția de a promova diversitatea culturală, etnică, istorică a zonelor pe care le străbate. Traseul străbate zece judeţe din România, oferind peisaje şi experienţe de neuitat.
Cele zece județe pe unde trece Via Transilvanica sunt următoarele: Suceava, Bistrița‑Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți. De asemenea, cei care vor vizita frumosul drum vor traversa șapte regiuni istoric-culturale, acestea fiind:
-Bucovina – Putna, Sucevița, Vatra Moldoviței, Vatra Dornei, Poiana Stampei (136 km)
-Ținutul de Sus – Poiana Stampei, Pasul Tihuța, Bistrița, Câmpu Cetății (277 km)
-Terra Siculorum – Câmpu Cetății, Sovata, Praid, Archita (163 km)
-Terra Saxonum – Archita, Sighișoara, Mediaș, Bazna, Micăsasa (194 km)
-Terra Dacica – Micăsasa, Blaj, Alba Iulia, Sarmizegetusa Regia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Bucova (153 km)
-Terra Banatica – Bucova, Caraș-Severin, Reșița, Prigor, Parcul Național Domogled – Valea Cernei (224 km)
-Terra Romana – Parcul Național Domogled – Valea Cernei, Drobeta-Turnu Severin (115 km).
Primii 134 de kilometri din Via Transilvanica au fost dați spre utilizare în anul 2018 pe raza județului Bistrița-Năsăud. După un an, s-au marcat secțiunile de drum din județele Suceava și Mehedinți, ca în anul 2020 să se finalizeze traseele din Mureș, Harghita, Brașov și Sibiu. În urmă cu trei ani, Via Transilvanica măsura aproximativ 800 de kilometri de drum marcat.
Via Trasilvanica poate fi străbătut pe jos, cu bicicleta sau chiar călare
Amenajarea traseului a fost inițiată de Asociația Tășuleasa Social (președinte al asociației fiind Alin Uhlmann Ușeriu), organizație neguvernamentală cu sediul în județul Bistrița‑Năsăud, care a folosit ca model organizarea traseelor de pelerinaj precum Drumul Sfântului Iacob. Instalarea marcajelor a fost făcută în mai multe etape între anii 2018 și 2022.
Aproximativ 830 km au fost finanțați prin donații, sponsorizări și parteneriate cu companii. O parte din drum s-a realizat prin donarea profitului obținut din vânzarea cărții „27 de pași” a lui Tiberiu Ușeriu, unul dintre principalii ambasadori ai Via Transilvanica.
Supranumit şi „Drumul care uneşte”, Via Transilvanica este un traseu de 1.400 de kilometri, iar de-a lungul celor patru ani de construcție a traseului, artiști români și internaționali au sculptat opere de artă pe bornele kilometrice din andezit. Leagă 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și reprezintă o conexiune vitală între comunitățile locale și diversele fațete ale patrimoniului, cuprinzând atât moștenirea construită și naturală, cât și tradițiile imateriale. Totodată, drumul este împărțit în șapte regiuni istoric‑culturale: Bucovina, Ţinutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Valea Mureşului, Terra Daco‑Romana şi Valea Cernei.
Vezi și: Locul din România care sfidează tot ceea ce știai: ce au găsit arheologii aici
Via Transilvanica este un traseu de lungă distanță inspirat din povestea altor astfel de trasee din Europa, America de Nord și nu numai. Dar, înainte de toate, este un proiect social, astfel că accentul cade pe comunitate. Proiectul își propune să scoată la lumină locuri din țară, aparent uitate de lume și depopulate major, din cauza limitărilor economice, și să le ofere viață. Viața pe care o aduc cu ei, drumeții cu rucsacul în spate, care după o lungă zi de umblat pe cărări, așteaptă un minim de ospitalitate și măcar o față primitoare, cu care să împărtășească povești. Despre asta este drumul care unește, conform site-ului oficial Via Transilvanica.