Câți lei costă o succesiune în 2023, de ce acte ai nevoie și cât durează

Prin procedura de succesiune, rudele legale ale unei persoane ce a încetat din viață intră în posesia bunurilor deținute de aceasta din urmă. Legislația în vigoare ne spune că succesiunea se defereşte sau prin lege, sau după voinţa omului prin testament.

Conform prevederilor Codului nostru civil, moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă definitivă.

Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României, moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă moştenirea. În cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri situate în România, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public celui dintâi sesizat.

Cine se poate prezenta la succesiune?

Copiii naturali în privinţa succesiunei mamei lor şi a colateralilor săi, sunt asimilaţi copiilor legitimi şi viceversa. În lipsă de moştenitori legitimi sau naturali, bunurile se moştenesc de soţul supraviețuitor. În lipsă de soţ, statul devine moştenitor.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Legea prevede, în mod clar, câteva categorii de persoane ce sunt excluse de la succesiune în mod automat. Aici regăsim:

-condamnatul pentru că a omarat sau a încercat să omoare pe defunct;
-acela care a făcut în contra defunctului o acuzatiune capitală, declarată de judecată calomnioasă;
–moștenitorul majore care, având cunoștință de omorul defunctului, nu denunțat acesta justiției.

Pentru a dezbate succesiunea, trebuie să te prezinți la notar cu următoarele documente. De precizat aici doar faptul că e de preferat efectuarea succesiunii la notar datorită celerității procedurii, în detrimentul instanțelor de judecată. Totuși, dacă moștenitorii nu se înțeleg, se va ajunge la instanță.

-actele de identitate ale moștenitorilor;
-Certificat de deces (în original) al persoanei pentru care se face succesiunea
-Certificat de naștere și căsătorie pentru soțul supraviețuitor, după caz
-Certificat de naștere și de căsătorie, după caz, dar și alte acte de identitate pentru moștenitori
-Acte de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire
-Testamentul, dacă există.

De precizat că aici avem o listă generală, ce poate fi extinsă în unele cazuri, în funcție de particularitățile situației respective. De exemplu, mai poate fi necesar, pe lângă cele menționate mai sus, și un certificat de atestare fiscala care atesta ca persoana decedata nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat.

Cât costă succesiunea? Ei bine, ca să ne conturăm o idee despre costurile finale ale unei astfel de proceduri, trebuie să avem în vedere grila notarilor publici, unde pentru bunuri succesorale ce valorează 100.000 de euro, taxa este de aproximativ 3.095 de lei. În funcție de acest prag îți poți da seama cam la ce valoare se ridică cheltuielile.

Nu uită că, dacă vei dezbate succesiunea în termen de 2 ani de la deces, te vei bucură de scutirea de impozit, respectiv 1% din valoarea bunurilor.