A dat România pe America și actoria pe taximetrie: povestea lui Dan Nuțu, actorul care făcea senzație în România în anii ’60-’70

ACTUALITATE
A dat România pe America și actoria pe taximetrie: povestea lui Dan Nuțu, actorul care făcea senzație în România în anii '60-'70
03 ian. 2023 | 20:28

La vremea lui, Dan Nuțu a fost unul dintre cei mai talentați tineri actori. Cu toate că avea toată cariera înaintea sa, artistul a luat o decizie radicală ce i-a schimbat viața pentru totdeauna.

În 2023, numele lui Dan Nuțu nu este la fel de cunoscut ca cel al lui Alexandru Arșinel, spre exemplu. Cu toate că soarta a fost de partea sa, pe atunci tânărul actor a renunțat la tot, doar pentru a scăpa din ghearele comunismului și a începe o nouă viață, departe de tot ceea ce cunoștea.

fuga-america-taximetrie-actor-dan-nutu-poveste-viata

Dan Nuțu

Dan Nuțu, un actor român care ar fi putut avea șansa lui Ion Caramitru, a lui Alexandru Arșinel sau chiar a lui Dem Rădulescu

Dan Nuțu a fost unul dintre cei mai cunoscuți actori în perioada anilor ’60-’70, în țara noastră. Dacă îți plac, în general, filmele românești, poate ți-l amintești din filme ca „Dincolo de Nisipuri”, „Prea mic pentru un război atât de mare”, Duminica la ora 6” sau „Diminețile unui băiat cuminte”. În toate acestea a prestat memorabil.

În „Dincolo de nisipuri”, Dan Nuțu s-a remarcat alături de Mircea Albulescu și George Constantin, jucând un scenariu  adaptat după „Îngerul a strigat”, de Fănuș Neagu.

Mai mult, filmul „Diminețile unui băiat cuminte”, din anul 1967, regizat de Andrei Blaier, i-a oferit lui Dan Nuțu ocazia de a împărți platoul de filmare cu Sebastian Papaiani, Ion Caramitru, Irina Petrescu sau Ștefan Ciobotărașu.

Totuși, această glorie de care se bucura nu a fost motiv suficient pentru ca actorul să continue să trăiască în comunism, astfel că, la un moment dat, el a luat o decizie drastică și destul de periculoasă, în contextul acelor ani.

Dan Nuțu Filme Teatru

Dan Nuțu

Marea „evadare” din Republica Socialistă România

Cu toate că nu a spus niciodată că ar fi plecat din România neaparat din cauza comunismului, Dan Nuțu și-a dorit pentru sine o viață diferită, de data aceasta pe alte meleaguri, direct în America.

„Cum am zis, le făcusem pe toate, reușisem să intru în teatru, eram profesionist deja, jucam la Teatrul Mic, pe urmă m-a luat Ciulei la Bulandra, în filme am lucrat cu mai toți în afară de Sergiu Nicolaescu, Dumnezeu să-l ierte.

Jucând cu cei buni, în comedii, drame,  tragedii mai puțin, dar am făcut și tragedie,  ajungi la un moment dat în care îți ajunge. Îmi placea munca în filme, dar jucasem deja cu toți regizorii, la teatru îmi plăceau doar repetițiile, nu spectacolele.

Mulți alții plecaseră totuși înaintea mea. Eu am plecat din țară din curiozitate. Știam clar că n-o să mai fac actorie, dar nu mă supăra deloc gândul ăsta, pentru că nu mai aveam elan, nu mai eram ahtiat. Am pornit foarte greu în America pentru că nu mai puteam să mă prefac tânăr etern, odată ce aveam și o nevastă și doi copii. Cât despre muncă, pentru asta era necesar să te muți din oraș în oraș aproape săptămânal sau bilunar.

Am început cu taxiul, că descoperi orașul și se fac bani repede și eu aveam nevoie de ei pentru școala mea de videografie. Am făcut un filmulet acolo, până m-am apucat de altele. Am mai jucat, că m-a mai chemat Liviu, m-a mai chemat Andrei, dar nu mai aveam elan. Și nu îmi pare rău deloc. Adică ăsta nu e unul din regretele mele mari.

Totul a fost bine, am doi copii mari… Amândoi sunt în Boston, deja pe propriile puteri. Și mama lor tot acolo este și lucrează tot în video, în film. Lucra ca editor monteur și apoi producer pentru WBH, televiziunea din Boston”, a declarat Dan Nuțu pentru Revista Tango.

Practic, Dan Nuțu nu a mai jucat în filme din anul 1979, însă nici nu regretă acest lucru. După anii ’90, fostul actor s-a întors în țară în repetate rânduri, iar în timpul vizitelor sale, a acordat o serie de interviuri presei românești.

Printre cele mai memorabile se numără cel de la „Garantat 100%”, pe care îl poți urmări în cele ce urmează.

Primul meu contact cu presa s-a întâmplă la vârsta de 11 ani, când ziarul călărășean Pământul mi-a oferit ocazia să public în rubrica destinată copiilor. Peste ani, ajungeam la Galați unde ... vezi toate articolele