„Văd oameni în vârstă plângând în fața vitrinei”. Republica Moldova, una dintre cele mai afectate state de războiul din Ucraina

Întreruperi de curent, rachete rătăcitoare și inflație de 35%: daunele colaterale ale războiului Rusiei în Ucraina au aruncat Republica Moldova într-o criză care merge dincolo de creșterea facturilor la energie.

„Văd oameni în vârstă plângând în fața vitrinei. Nu este vorba că nu-și permit salam, ci nu-și permit nici măcar produsele de bază, cum ar fi laptele”, spune Carolina Untilă, care lucrează într-un magazin de colț din suburbiile capitalei Chișinău.

Dependența Moldovei de importurile de energie determină o inflație record. Prețurile la unele produse s-au dublat; în magazinul ei, vânzările de alimente s-au înjumătățit, spune Untilă.

Moldova a apelat la Europa pentru ajutor

„Dintr-o pensie, cum poți să economisești ceva? Totul se duce pe mâncare și medicamente”, spune Ion Istrati, 72 de ani, din Borogani, în sudul Moldovei. El este unul dintre cei mulți care au solicitat ajutor guvernamental, după ce prețurile la gaze și electricitate au crescut de până la șase ori față de anul trecut.

Potrivit sondajelor de opinie, peste 40% dintre moldoveni se luptă cu costurile de bază ale traiului, în timp ce alți 21% dintre oameni nu-și pot permite minimul necesar.

Pentru a ușura povara iernii, în timp ce fosta republică sovietică se debarasează de dependența energetică aproape totală de Rusia, guvernul a trebuit să apeleze la partenerii săi occidentali pentru sprijin financiar de urgență.

Numărul românilor care nu mai cred în Black Friday s-a dublat față de anul trecut. Cine e dispus să facă achiziții când sunt reduceri în noiembrie

Virgil Ianțu și partenera sa, Roxana, s-au căsătorit în mare secret. Au ales o zi specială pentru acest eveniment

Guvernul moldovean a fost nevoit să apeleze partenerii occidentali pentru sprijin financiar de urgneță, după ce Gazprom a redus livrările de gaze în octombrie. Și Kievul a încetat să exporte electricite către Moldova în octombrie, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii sale critice.

Război de propagandă

Ministrul moldovean al afacerilor externe, Nicu Popescu, estimează că aprovizionarea cu energie alternativă de care țara are nevoie pe timp de iarnă va costa peste 1 miliard de euro. Până în prezent, guvernul a reușit să obțină o treime din sumă de la partenerii săi din UE.

Miniștrii sunt foarte conștienți de faptul că criza costului vieții implică riscuri politice și geopolitice pentru această țară de 2,5 milioane de locuitori.

„Războiul hibrid al Rusiei în Republica Moldova reproduce strategia energetică folosită împotriva Europei în general, dar implică și războiul de propagandă, pe care îl vedem în mass-media, pe canalele de socializare și pe străzi, la proteste”, spune analistul politic Igor Boțan. „Ca răspuns, guvernul încearcă să ne diversifice sursele de energie și să obțină sprijin din partea partenerilor noștri occidentali”, a mai spus analistul pentru The Guardian.

Unii politicieni din opoziție, în special din cadrul partidului Șor, acuză guvernul pentru dificultățile economice și susțin că condițiile necesită o revenire la legături mai strânse cu Rusia.

Din toamnă, Șor a organizat proteste antiguvernamentale și pro-Rusia în centrul Chișinăului. Zeci de mii de oameni au participat, deși s-a afirmat că unii dintre ei au fost plătiți pentru a se prezenta.

Reprezentanții Șor sunt acuzați că s-au întâlnit cu oficiali ai Dumei de la Moscova pentru a obține încetarea embargoului impus de Rusia asupra fructelor moldovenești pentru raionul lor, Orhei, și un acord local special privind gazul.

Marea Britanie l-a numit pe Ilan Șor printre cele 30 de personalități politice internaționale cărora li se va interzice să intre în țară sau să canalizeze bani prin băncile britanice.

Se pare că Șor ar fi fugit din Moldova în Israel în 2019, după ce o anchetă de fraudă desfășurată cu doi ani înainte a dus la acuzații de corupție. El a apărat furnizarea de alimente și transport celor care au vrut să se alăture protestelor antiguvernamentale „împotriva rușinii, sărăciei, foametei și frigului la care au fost condamnați”.

„Ar trebui să rămânem neutri”

Sub conducerea președintelui pro-occidental, Maia Sandu, Moldova a solicitat și a primit statutul de candidat la aderarea la UE. Cu toate acestea, sondajele din noiembrie au indicat o scădere a sprijinului public pentru o integrare mai strânsă cu UE, 50% dintre moldoveni declarând că ar vota pentru aderare, față de 65% în vara anului 2021.

„Ar trebui să rămânem neutri”, spune Ana, în vârstă de 34 de ani, criticând condamnarea volubilă de către guvernul moldovean a comportamentului Rusiei în Ucraina. „Produsele noastre obișnuiau să meargă în Rusia, iar gazul și electricitatea erau mai ieftine atunci”, adaugă ea.

În prezent, aproximativ 60% din exporturile moldovenești merg către UE și doar 10% către Rusia.