Elena Udrea va fi extrădată și va executa 6 ani de închisoare în România. Magistrații din Sofia au decis

Elena Udrea va afla astăzi dacă va fi extrădată în România pentru a își executa condamnarea de 6 ani de închisoare. Curtea de Apel din Sofia are astăzi, 10 iunie, ultimul termen al procesului de extrădare al fostului ministru condamnat în dosarul Gala Bute.

Verdictul judecătorilor bulgari în cazul Elenei Udrea

Update 17:40 – Curtea de Apel din Sofia a respins contestația depusă de Elena Udrea privind extrădarea în România pentru executarea celor 6 ani de închisoare primiți în dosarul Gala Bute.

Astfel, fostul ministru va rămâne în arestul bulgarilor și autoritățile judiciare de la Sofia urmează să o predea autorităților din România, unde va ispăși pedeapsa din dosarul Gala Bute, de 6 ani de închisoare.

Decizia judecătorilor din Bulgaria este definitivă.

Nutriționiștii nu cumpără niciodată alimentele astea din supermarket. Ce explicație au dat experții

A încercat să deschidă ușa avionului în care se afla, dar a fost oprit la timp de către echipaj și ceilalți pasageri. Ce a pățit bărbatul, după aceea

Update 17:00 – Curtea de Apel din Sofia se va pronunța la ora 17:30, în procesul privind extrădarea Elenei Udrea, care are de ispășit în România o condamnare de 6 ani închisoare.

Udrea le-a cerut celor trei judecători bulgari din complet să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene și până la verdictul instituției să fie lăsată liberă.

„Doresc să solicit instanţei să pună această întrebare, având în vedere că există în acest moment în nenumărate ţări din UE situaţii similare cele ale cetăţenilor români, în care s-a luat decizia de netrimitere în România, în cazul unor încălcări şi unor abuzuri.

Abuzuri mult mai slabe decât în cazul meu. Consider că la nivelul UE ar trebui să existe o decizie care să reglementeze unitar pentru toate ţările UE răspunsul instanţelor din ţara unde se judecă cererea de predare. Nu ştiu juridic să explic mai bine, rugămintea este ca această întrebare să fie trimită către CJUE, însă doar cu condiţia în care să aştept în libertate răspunsul CJUE.

Este cunoscut că judecata la CJUE durează minim câteva luni până la un an-doi, iar varianta ca eu să aştept acest răspuns în stare de arest ar însemna ca eu să continui să fiu într-o stare de detenţie, în baza unei hotărâri ilegale, pronunţată de un tribunal nelegal constituit în România.

Rugămintea mea este ca această întrebare să fie acceptată doar dacă se admite ca răspunsul să-l aştept pe teritoriul Bulgariei, dar cu o altă măsură decât arestul preventiv”, a spus Udrea în instanţă.

Elena Udrea a fugit din România, la începutul lunii aprilie, înainte ca ÎCCJ să confirme condamnarea de 6 ani închisoare primită în dosarul Gala Bute. Câteva zile mai târziu, ea a fost prinsă de poliţia de frontieră din Bulgaria, în timp ce încerca să treacă în Grecia cu un autoturism pe la punctul de trecere Kulata.

După alte câteva zile, tribunalul districtual din Blagoevgrad a aprobat punerea în executare a mandatului european emis pe numele ei şi extrădarea în România.

Avocații Elenei Udrea au atacat acest verdict la Curtea de Apel din Sofia.

La ultimul termen, avocaţii Elenei Udrea au cerut magistraților bulgari  audierea expertului Corneliu Liviu Popescu şi a martorei Ingrid Mocanu, dar și poziţia unui expert în drept constituţional din România.

După audiere, judecătorii de la Sofia au anunţat vor lua o decizie pe 10 iunie.

Dosarul Gala Bute

În 2015, dosarul Gala Bute a ajuns la instanța supremă, principalele acuzații fiind de luare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.

În rechizitoriu, procurorii au arătat că pe 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi firma deținută de Rudel Obreja care avea drept scop prestarea unor servicii de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.

„Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului.

Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului.

Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, au arătat procurorii.