08 aug. 2022 | 11:40

Se dau bani de la stat pentru elevii români, de zece ori mai mulți: așa reduci abandonul școlar, încurajezi educația

ACTUALITATE
Se dau bani de la stat pentru elevii români, de zece ori mai mulți: așa reduci abandonul școlar, încurajezi educația

România are o problemă majoră cu abandonul școlar și nivelul de educație al elevilor, mai ales în mediul rural, deși fenomenul face victime și în orașele mai puțin dezvoltate economic. O posibilă soluție ar putea veni sub formă de bani pentru copii, mai multe tipuri de burse.

Tot mai mulți elevi români vor primi burse de studiu, de performanță și sociale. Bugetul dedicat acestei activități va crește de până la zece ori în anul școlar 2023 – 2024, comparativ cu 2020. Pe marginea acestui subiect a vorbit ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-o dezbatere pe marginea legilor Educației care a avut loc la Iași. Oficialul speră că prin sume mai generoase date copiilor, se va reduce abandonul școlar, pe lângă faptul că va fi încurajată performanța.

Ce se întâmplă cu bursele elevilor români, în curând

„Bursele elevilor, care, pentru prima oară, au fost plătite de la bugetul de stat, în anul 2020, iar bugetul a fost 270 de milioane de lei. Pentru 2023 bugetul este de zece ori mai mare: 2,7 miliarde lei. Exact 10 ori mai mare decât a fost în 2020. Asta apropo de acele idei care spun că am luat bursele elevilor. Sunt de zece ori mai mari”, a precizat ministrul Educaţiei.

Se va schimba și mecanismul prin care sunt alocate bursele. ”Mare parte a burselor să fie pentru susţinerea performanţei şcolare, de studiu, pentru susţinerea performanţei şcolare, că le putem numi de merit, oricum, dar sunt pentru susţinerea performanţei şcolare, pentru că tot vorbeam de excelenţă, şi sunt pentru susţinerea elevilor cu nevoi sociale”, a declarat ministrul Educaţiei.

Un alt detaliu important care se modifică și care ar putea veni cu beneficii importante pentru copiii din localitățile defavorizate ține de administrarea burselor de către școli. Acestea vor avea mai multă putere.

„Propunerea din lege este următoarea – pentru fiecare elev al acestei ţări, din cei 871.000 de elevi din învăţământul primar, o alocaţie de 400 de lei pentru burse, sunt doar burse sociale primare. Pentru învăţământul gimnazial, este vorba de cei 751.000 de elevi din gimnaziu, alocaţia este de 900 de lei. Pentru învăţământul liceal, şi este vorba de cei 573.000 de elevi de liceu, grupaţi în două categorii, alocaţia este de 1.500 de lei, pentru licee teoretice şi vocaţionale. Şi pentru că vrem să susţinem învăţământul profesional, cu adevărat, alocaţia este de 3.000 de lei pe elev. În acest fel, fiecare şcoală va şti exact care este bugetul pe care îl are la dispoziţie, va putea să îşi pună în practică propria politică de susţinere a performanţei şi echităţii. Vom putea să transferăm principiul de la nivel naţional la nivelul fiecărei şcoli. Va avea un buget”, a explicat ministrul Educaţiei.

Cel mai important detaliu și cel care ar putea să facă în mod autentic diferența ține de medii. Acestea ar putea varia de la o unitate de învățământ la alta, pentru ca, în final, cât mai mulți copii să ajungă să primească bani.„Nu vă spune nimeni să daţi burse de performanţă şcolară de la 7, 8, 9, 9,50, sau 8,73 sau 9,20, vă puteţi adapta specificului şcolii. Aveţi resurse, de zece ori mai multe decât aţi avut în 2020, aveţi şi decizia. Dacă sunteţi într-o şcoală din Ciohorani, s-ar putea să aveţi nevoie să lansaţi acest buget spre partea de burse sociale. Singurul lucru pe care statul român îl face, conform proiectului acestei legi, este să asigure resursele şi să stabilească un cuantum minim, să nu puteţi coborî bursa de performanţă şcolară sub 500 de lei. Bursele de excelenţă olimpică fiind 1.000 de lei, pentru palierul internaţional şi 700 de lei pe lună, pentru palierul naţional”, a exemplificat ministrul Educaţiei.

Pe termen lung și cu un pic de noroc, ministrul a afirmat că ne putem îndrepta către situația în care aproape jumătate dintr-o clasă de elevi să poată primi una sau mai multe burse. În contextul în care bursele se pot cumula, atât copiii, cât și părinții lor, vor ajunge să aibă un imbold financiar semnificativ pentru a-și face treaba la școală.

„Fiecare părinte se uită şi îşi face calcule, de multe ori îşi face calcule în zonele vulnerabile, din perspectiva abandonului şcolar crescut, aşa cum nu ne dorim. Nu avem mecanisme să îi protejăm mai mult pe acei copii care nu sunt trimişi la şcoală sau care nu sunt lăsaţi să meargă la şcoală, pentru că au alte lucruri de făcut. În momentul în care acel părinte înţelege că trimiţându-şi copiii la şcoală, susţinându-i să înveţe, acei copii vor putea obţine burse care însumat, dacă are doi sau trei copii, va fi mult mai mult decât propriul lui venit, al adultului, al părintelui, sunt convins că acesta va fi un factor important în decizia de a-i trimite sau a nu-i trimite, de a susţine sau a nu susţine copiii la şcoală”, a precizat ministrul Educaţiei.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele