S-au schimbat locurile de muncă în România, angajatorii se bat în beneficii extrasalariale: tichetele de masă sunt doar începutul

În contextul crizei de angajați de pe meleaguri mioritice, angajatorii din țara noastră par un pic mai atenți la beneficiile suplimentare pe care le pun la dispoziția oamenilor din organizație. În 2022, tichetele de masă sunt doar o parte mică din stiva de opțiuni suplimentare care ajung la muncitori.

În urmă cu un deceniu, când șomerii se dădeau peste cap pentru a-și găsi ceva de lucru, realitatea din piața muncii era cu totul alta. La momentul de față, nu mai puțin de 85% dintre angajatorii sunt conștienți că-și pot pierde în orice moment echipa și fac eforturi pentru a da cât mai multe beneficii extrasalariale, cu siguranță, mai multe decât acum un an. Tichetele de masă, primele de sărbători, abonamentele la clinici medicale private sunt doar câteva exemple dintr-un sondaj eJobs, una dintre cele mai mari platforme de recrutare de la noi.

Cum arată beneficiile din piața muncii în 2022

„84,5% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că oferă angajaţilor beneficii extrasalariale şi că acestea rămân un criteriu important pentru candidaţi atunci când îşi aleg angajatorul. Tichetele de masă apar cel mai frecvent în structura pachetului de beneficii, 77,1% dintre angajatori declarând că le au incluse”, se menţionează într-un comunicat al companiei de recrutare.

Pe locurile următoare se clasează primele de sărbători – 68,6% din cazuri, abonamente de sănătate la clinici private – 55,7% și zile libere suplimentare – 41,4%. Tot la bonusuri, intră cursurile de formare profesională sau traininguri pentru angajați – 40%, petrecerile anuale cu echipa sau team building-uri – 34,3% și voucherele cadou – 30%. Aproximativ 31,4% dintre angajatorii români aleg să deconteze transportul la muncă.

Care sunt plantele ce te scapă de energiile rele din locuință. Toată lumea trebuie să le aibă în casă

Președinta Comisiei Europene l-a salvat pe pasagerul unui avion, acordându-i primul ajutor în timpul zborului. Cine este Ursula von der Leyen

„Pe lângă această structură tradiţională şi cel mai des utilizată de companii, au apărut, în ultimii ani componente suplimentare, după ce angajatorii au sondat în rândul angajaţilor pentru a afla ce anume îşi doresc. Aşa se face că vedem tot mai des beneficii precum masa de prânz la birou, tichete de vacanţă, coşuri cu produse cadou, masaj la birou sau servicii de consiliere psihologică. Bonusurile de performanţă, pachetele de acţiuni, evenimentele mondene trimestriale, voucherele pentru ziua de naştere sau vinerea scurtă sunt alte beneficii care completează lista, dar care se regăsesc, totuşi, într-un număr mic de companii”, a declarat Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs România.

Aproximativ 40% dintre cei care au participat la sondaj au insistat pe faptul că oferă mai multe beneficii pentru angajați, în timp ce 55,7% oferă la fel de multe. Doar 4,3% și-au permis să scadă salariile angajaților. În cazul celor care oferă beneficii în plus, acestea se reflectă într-o creștere a bugetului de 5 – 10% pentru confortul și bunăstarea oamenilor care activează în firmă.

„Nici în cazul celor care au făcut reduceri nu vorbim despre tăieri drastice din buget. 80% dintre angajatorii care în 2022 au avut un pachet ajustat în minus au redus cu maximum 10% sumele destinate acestui scop. Rămân, însă, moderaţi în estimările cu privire la anul viitor, în condiţiile în care majoritatea (61,4%) spune că încă nu a fost decisă structura pachetelor de beneficii pentru 2023. 17,1% anunţă deja că vor include mai multe beneficii, 2,9% vor scădea numărul lor, iar 18,6% spun că vor avea acelaşi buget, însă vor face unele înlocuiri. Vor renunţa la beneficiile pe care angajaţii nu le folosesc şi vor introduce unele noi, pe care şi le doresc”, a mai spus Ana Călugăru.

Suma media cheltuită în România pentru beneficiile suplimentare ale angajaților, pe lângă salariu, este între 400 și 600 de lei pe lună. Aproximativ 18,3% au un buget mediu între 200 și 400 de lei și tot atâția se aruncă la 600 – 800 de lei. Aproximativ 11,3% sunt atât de generoși încât se încadrează între 800 și 1000 de lei, iar 5,6% sar peste 1000 de lei.