S-a schimbat limba română: Afterschool, breaking news și all-inclusive, cuvinte românești

Limba română, ca oricare altă limbă din lume, se află într-o continuă schimbare. Procesul este unul normal și denotă evoluție. Chiar și așa, unele schimbări par că se produc un pic cam prea repede, în ultima perioadă.

DOOM-ul limbii române se schimbă mai des ca oricare altul. Dacă anii trecuți eram martorii relaxării lingvistice, anumite reguli gramaticale fiind schimbate întocmai pentru a „ușura” scrierea, iată că astăzi aflăm de introducerea unor cuvinte noi în dicționar.

Iar dacă în cazul neologismelor intrate anterior în limbă, forma acestora a suferit modificări, de-a lungul timpului, transcrierea lor fiind adaptată special pentru noi, lucrul acesta nu se mai întâmplă acum, în 2022.

„Breaking news”, „all-inclusive” și „afterschool” sunt acum cuvinte românești

„Breaking news”, „all-inclusive” și „afterschool” au intrat, în mod oficial, în dicționarul limbii române. Explicația pentru care aceste cuvinte nu au fost „românizate” este una cât se poate de simplă. În zilele noastre, puțini dintre români pot afirma că nu cunosc limba engleză, așadar modificarea formei acestor cuvinte nu a fost necesară. Altfel spus, acestea erau deja folosite în limbajul uzual al românilor, de mai bine de zece ani. În plus, traducerea acestora, în regim mot-a-mot, ar fi eliminat din context. Să ne imaginăm că „breaking news” ar fi fost „știre șoc”, „all-inclusive” – „totul inclus”, iar „afterschool” – „după școală”. În mod evident, ele nu ar mai fi avut aceeași valoare și nici aceeași putere de „convingere”. Mai mult decât atât, ne-am obișnuit atât de mult cu ele scrise în engleză încât traducerea lor ar fi putut să ni se pară cel puțin bizară.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Modificările aduse recent dicționarului limbii române fac parte din tendința de globalizare. Oricât de greu ne-ar fi să credem asta, globalizarea se întâmplă de sute de ani, atunci când vorbim despre neologismele dintr-o anumită limbă, numai că acest fenomen nu avea o denumire până acum. Pentru a susține afirmația, amintim că limba română are influențe slavone, turcești, maghiare și franțuzești, printre altele. Multe din cuvintele pe care noi le credem acum „pur-sânge” sunt, de fapt, împrumuturi din alte limbi care, în timp, și-au schimbat forma astfel încât să se plieze mai bine pe limba română.