S-a dat votul pe Codul fiscal: ce s-a mai schimbat acum, cât plătim impozit pe casă, de fapt

Joi a fost o zi decisivă în Parlament, în privința fiscalității din țara noastră.

Legislativul a adoptat un proiect de lege deosebit de important, ce vizează în mod direct prevederile Codului fiscal și, implicit, banii noștri din buzunar.

Decizia de a se adopta această inițiativă legislativă a fost luată cu 157 de voturi „pentru”, 91 „împotriv㔺i cinci abţineri.

Documentul vorbește, în primul rând, despre ce se va întâmpla cu impozitele plătite de români pe clădirile pe care le dețin în proprietate. Astfel, s-a decis ca noul mod de calcul al impozitelor pe clădiri pe baza grilei notariale va fi aplicat de la 1 ianuarie 2025.

Schimb neașteptat de replici între Aura Șova, câștigătoarea ”Vocea României”, și Raluca Moldoveanu, fostă concurentă a show-ului de la Pro TV. Internauții au reacționat imediat: ”Ai rupt!”

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum artista, la 17 ani de când s-a mutat în America

În continuare, în textul actului normativ apare și faptul că impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.

Totodată, referitor la jocurile de noroc, au apărut unele modificări. Astfel, a fost eliminat amendamentul care prevede că „impozitul datorat în cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 1.000 lei, (faţă de 66.750 lei cât este în Ordonanţă), se determină prin aplicarea baremului prevăzut la alin. 2 asupra fiecărui venit brut primit de un participant, iar din rezultatul obţinut se scade suma de 30 lei”. Ceea ce trebuie să știe românii este că plafonul neimpozabil rămâne de 66.750 lei.

De asemenea, este punctată și situația impozitării contractelor part-time. În cazul acestora, Legislativul a decis să păstreze ceea ce s-a stabilit în cadrul Ordonanţei Guvernului 16/2022 de modificare a Codului Fiscal.

Amintim că această măsură a fost aspru criticată mai ales de reprezentanții mediului privat, ce o consideră dăunătoare pieței muncii și împovărătoare pentru firme.

S-a decis cea mai stresantă măsură fiscală pentru angajații români. Urmează concedieri masive?

Serge R. Gonvers, country managing Partner, Baker Tilly România, este de părere că supraimpozitarea contractelor de muncă part-time ne-ar putea aduce multe concedieri în viitor.

„Mediul de afaceri consideră că această măsură fiscală ignoră realitatea pieței muncii și specificul multor domenii de activitate în condițiile în care legislația muncii permite încheierea unor astfel de contracte de muncă cu timp parțial, flexibilitatea și libertatea de alegere a modului și a timpului de lucru reprezentând o preocupare importantă în ultimii ani pentru adaptarea la condițiile socio-economice actuale.

Printre efectele ce nu întârzie să apară, intrevedem încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă cu timp parțial ce va conduce implicit la creșterea ratei șomajului. Așadar, nu este greu de anticipat că supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parțial va avea efecte contrare celor așteptate de autorități”, a declarat Serge R. Gonvers, country managing Partner, Baker Tilly România, conform Agerpres.

Nu în ultimul rând, Camera Consultanților Fiscali din România este împotriva supraimpozitării contractelor part-time și crede că această decizie va avea mai multe efecte negative. De exemplu, încurajează muncă nedeclarată „la negru”, care evident generează și o reducere a veniturilor încasate la bugetul statului.

În aceeași ordine de idei, consultanții fiscali mai subliniază și faptul că aceasta este o măsură fiscală rigidă, care nu recunoaște sau neglijează atât realitatea pieței muncii și, în aceiași măsură, specificul și necesitățile din foarte multe domenii de activitate, cât și prevederile din legislația muncii care permit încheierea unor astfel de contracte cu timp limitat.