Rabla local, între teorie și practică: ce este, de fapt, ”descentralizarea” venită de la minister
Rabla local este cea mai nouă inițiativă a autorităților române pentru a facilita modernizarea parcului auto de pe meleaguri mioritice. Din păcate, mecanismul s-ar putea să moară la implementare, având în vedere ce cele mai noi anunțuri din partea ministrului Mediului.
Inițial, programul Rabla Local a fost implementat în localitatea Sf. Gheorghe. Primarul s-a gândit să încurajeze oamenii să renunțe la autoturismele mai vechi de 15 ani, oferindu-le la schimb 3000 de lei în numerar pe care aceștia pot să facă orice.
Autoritățile de la București au preluat ideea și s-au gândit să o aplice la nivel național, dar nu au avut neapărat bani pentru asta, așa că s-au gândit să acopere de la Guvern doar 50% din sumă. În contextul în care primăriile sunt responsabile de celelalte 50%, iar implementarea programului este opțională de la o localitate la alta, nu ar trebui să vină ca o surpriză faptul că numeroase primării au decis să nu participe ”în această horă”. La doar câteva zile după ce s-a anunțat programul, primăria Ploiești a trimis un comunicat prin care a spus că nu are bani de așa ceva. Între timp, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a insistat pe această ”descentralizare” și, în final, mulți români nu vor avea parte de programul mai sus menționat.
Rabla Local, mai ”în pioneze” ca niciodată
„Am aprobat o Ordonanţă de Urgenţă acum două săptămâni prin care am făcut posibilă inclusiv descentralizarea unor programe finanţate de AFM, tocmai pentru a creşte poate şi de mii de ori capacitatea de implementare. Prin includerea autorităţilor publice locale în procesul de implementare putem să creştem foarte mult capacitatea de implementare a acestor programe. Discutăm zilele acestea cu AFM aceste aspecte. Primul program descentralizat va fi ‘Rabla’ local, pentru maşini mai vechi de 15 ani, acolo unde banii vor fi, conform Ordonanţei de Urgenţă, daţi în prealabil autorităţii locale cu un scop anume”, a spus Tanczos, scrie Agerpres.
Cu această ocazie, ministrul a vorbit și de programul Casa Verde Fotovoltaice, unde listele de așteptare încep de la câteva luni și ajung rapid la câțiva ani, dar oficialul continuă să fie optimist.
„În mod similar, căutăm soluţia şi pentru fotovoltaice. Ne aşteptăm la o nouă sesiune a Programului ‘Casa Verde Fotovoltaice’, în acest an. Din calculele noastre, cererea este una imensă, de sute mii de gospodării, probabil, care doresc să instaleze asemenea panouri fotovoltaice. Noi trebuie să eliminăm barierele instituţionale, birocratice, să creştem capacitatea de implementare. Am identificat sursele pentru finanţare şi putem asigura un buget multianual de ordinul miliardelor de lei pentru acest program naţional foarte mult aşteptat. Singura barieră rămâne partea de cantităţi de panouri fotovoltaice produse şi capacitatea de instalare a companiilor care lucrează în acest domeniu. Dacă reuşim să facem această descentralizare, cu siguranţă rezolvăm partea administrativă şi birocratică”, a precizat ministrul Mediului.
În practică, din dosarele depuse în 2022, s-au bucurat de decizie de finanțare aproximativ 30%. Ministrul crede că toate celelalte se vor reflecta în banii până la finele anului, dar este improbabil.„Sunt peste 13.000 de dosare care au primit, deja, decizia de finanţare şi alte 10.000 care probabil într-o lună vor primi deciziile de acceptare sau de refuz din partea instituţiei şi până la sfârşitul anului toate cele 45.000 de dosare vor fi închise, în sensul evaluării şi comunicării. S-a început foarte târziu şi niciodată nicio instituţie nu a avut atâtea dosare. A crescut foarte mult cererea pentru acest program şi capacitatea AFM nu a fost prevăzută niciodată pentru evaluarea a zeci mii de dosare. Această instituţie a fost construită pentru programe, pentru autorităţi publice locale, care sunt în total 3.000 în ţară. Numărul de zeci mii de dosare a pus în dificultate instituţia, am crescut capacitatea de implementare şi acolo. Angajăm 100 de oameni, creştem personalul AFM, dar soluţia pe termen mediu şi lung este descentralizarea”, a apreciat Barna Tanczos.