PNRR nu ar trebui să te sperie. Dacă ești pensionar, e mană cerească pentru tine: cât de mare va fi pensia, datorită lui

Încă de când România a obținut impresionantele miliarde de euro pentru a institui reforme în cadrul sistemelor publice, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), mulți români au condamnat inițiativa.

Cele mai multe nemulțumiri veneau din rândul celor ce se temeau de faptul că europenii ne impun anumite condiții, care ne vor afecta financiar. De exemplu, foarte nepopulară era ideea că în baza PNRR Guvernul va elimina anumite facilități fiscale pentru unii muncitori, cum ar fi cei din Construcții.

Cu toate acestea, încep să se contureze beneficii uriașe pentru români, datorate PNRR. Este adevărat că avem obligații de care trebuie să ținem cont, dar pentru a îmbunătăți sistemele publice, e nevoie de astfel de măsuri.

Încep să se preconizeze creșteri de pensii însemnate pentru români, în condițiile în care Guvernul și-a asumat ca, până la finele anului, să vină cu niște proiecte legislative care să elimine inechitățile din sistemul public de pensii.

De ce a lipsit Mihaela Botezatu de la înmormântarea lui Silviu Prigoană. Unde se afla în momentul în care milionarul a murit

De unde provin cotletul și ceafa de porc vândute la Kaufland. Mulți români le cumpără pentru că au mereu un preț bun, dar nu se uită pe etichetă

Ce îi așteaptă pe pensionari. Totul se datorează acestui PNRR pe care mulți îl blamează sau despre care nici n-au auzit

Ca să înțelegem care va fi impactul reformelor în sistemul public de pensii, analiștii CFA România au întocmit cinci scenarii. Ideea este că pensionarii trebuie să ajungă să beneficieze de un venit de 75% din salariul mediu. În 2056, asta ar însemna 7.300 de lei.

Conform unuia dintre scenariile analizate, ca să se realizeze acest lucru, trebuie diminuată presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale. Cum se poate realiza asta? Simplu, contribuţia de asigurări sociale creşte de la 25% cât este în prezent, la 30%.

”Chiar şi în această situaţie, în care statul convinge contributorul să facă acest efort pe perioada vieţii active de a plăti contribuţii la un nivel de 30% din salariul brut în schimbul creşterii pensiei până la nivelul identificat de respondenţii la acest sondaj ca fiind unul “decent”, deficitul bugetului asigurărilor sociale tot poate să depăşească 3% din PIB, iar efortul bugetar rămâne unul semnificativ şi nesustenabil”, se arată în studiu.

Se ia, de asemenea, în calcul și scenariul creşterii contribuţiei la Pilonul II la 6.5%. Conform lui, contribuţiile totale rămân 25%, dar 6,5% merg în Pilonul II, către bugetul de stat rămânând diferenţa (18,5%).

”Conform calculelor noastre, este nevoie o creştere a contribuţiei la Pilonul II de pensii de mai puţin de 3 puncte procentuale, pentru a asigura o pensie decentă, fără împovărarea semnificativă a bugetului asigurărilor sociale”, susţin specialiştii.

În aceeași ordine de idei, analiștii au luat în calcul și necesitatea de a obţine o pensie decentă, care să echivaleze cu cel puţin 75% din ultimul salariu net obţinut la locul de muncă

Doar că, spun experții, cu menţinerea condiţiilor actuale, cumulând veniturile din Pilon I şi Pilon II (presupunând distribuirea sumelor din Pilon II în rate egale lunare timp de 10 ani) nu se realizează obiectivul de înlocuire de 75% din salariul net de la pensionare cu pensia. Rata de înlocuire realizată de cele doi piloni de pensie publică este de 65%.

Riscăm, totuși, cvadruplarea deficitului bugetului asigurărilor sociale, deoarece acei 75% s-ar putea obţine cu suportarea diferenţelor din alte surse de finanţare ale bugetului de stat.

În cele din urmă, vorbim și despre scenariul creşterii graduale a contribuţiei la pensiile private. Aici, cu un stagiu de cotizare rămas la 35 de ani, pensia de stat va asigura aproximativ 35% din ultimul salariu (aproximativ 3.300 de LEI, în cifrele anului 2056), acelaşi procent ca şi pensia Pilon II.

De asemenea, mai spun specialiștii, în Pilonul II, la o contribuţie de 5% şi un stagiu complet de cotizare, se vor acumula, la salariul mediu, peste 400.000 de lei.

”In concluzie, pentru a face un sumar al ratelor de inlocuire a salariului cu pensia aferente catorva scenarii putem observa ca scenariul suboptim este cel de baza care proiecteaza in viitor conditiile prezente. Orice alocare suplimentara catre Pilon II arata beneficii sub forma cresterii ratei de inlocuire finale (Pilon I + Pilon II); de asemenea, orice crestere a nivelului general al contributiilor arata o crestere a ratei de inlocuire. Aceste cresteri sunt insa, in mare parte, contrabalansate de cresteri ale deficitelor bugetului asigurarilor sociale”, se arata in studiu.