Plafonarea tarifelor la energie și compensarea facturilor, în condiții ideale: cum ar trebui să se facă în România

În teorie, pe hârtie, românii s-au bucurat de o serie stufoasă de măsuri pentru compensarea și plafonarea facturilor la energie electrică și gaze naturale. În practică, acestea au crescut atât de mult, încât gestul cu pricina nu s-a reflectat în beneficii semnificative.

În contextul mai multor proiecte de măsuri pentru ajutorarea populației, președintele Consiliului Concurenței a explicat în această săptămână cum vede el situația din piața energiei și cum ar trebui luate măsurile de plafonare și compensare, de fap. Bogdan Chirițoiu a recomandat deja Guvernului să renunțe complet la compensare și, în schimb, să se concentreze pe plafonarea la un nivel cât mai ridicat. În plus, accentul să se pună în mod exclusiv pe consumatorii cei mai vulnerabili.

De ce plafonarea la infinit nu este o idee bună

Prezent la conferința PRIA Competition, în mod inevitabil, Bogdan Chirițoiu a primit mai multe întrebări despre situația din piața de energie. Printre altele, a fost întrebat cum i se pare plafonarea prețului la energie pentru încă un an. ”Este o întrebare de 1.000 de puncte. Depinde la ce nivel se face plafonarea şi trebuie să ne uităm la costuri, care este impactul asupra bugetului. Cu cât plafonarea este la un nivel mai jos şi pe termen mai lung, cu atât impactul este mai mare”, a răspuns președintele Consiliului Concurenței.

În opinia sa, pentru a nu lovi furnizorii și distribuitorii de energie într-un mod nejustificat, soluția stă exclusiv în plafonare, dar la un nivel relativ superior și în ajutorarea consumatorilor vulnerabili. Practic, se merge de la premisa că mulți români își permit facturile umflate și nu ar trebui să beneficieze de același tratament întreaga populație.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

„Recomandarea noastră a fost ca plafonarea, dacă se face, să fie la un nivel mai sus. Prin plafonare cu compensare, pe modelul pe care l-am avut noi până acum, statul plăteşte diferenţa şi atunci am două probleme. Unu: costă foarte mult, pentru că ajută pe toată lumea. Cu cât nivelul plafonării este mai jos, cu atât trebuie statul să scoată mai mulţi bani din buget. Şi doi: nu mai are consumatorul niciun interes să caute un furnizor mai ieftin, dacă oricum statul plăteşte diferenţa. Deci, recomandarea noastră a fost ca plafonarea, dacă se face, să fie la un nivel cât mai sus, preferabil dacă se poate fără compensare, şi să direcţionăm resursele statului spre cei care au mai multă nevoie, casnici, mai vulnerabili, mai săraci, care au dificultăţi să-şi plătească factura, cât şi consumatorii industriali”, susţine Chiriţoiu.

Pentru a aduce bani la buget, același oficial consideră că soluția este suprataxarea în continuare a producătorilor și traderilor de energie și gaze.