Noi studii îți arată cum trebuie să te comporți cu un copil: ce au descoperit cercetătorii

Oamenii de știință sunt conștienți deja de ceva vreme că experiențele pe care le trăiești atunci când ești copil joacă un rol important în modelarea modului în care creierul tău se maturizează.

În ultimii 15 ani, o echipă de cercetători a studiat dezvoltarea creierului copiilor pentru a identifica ce aspecte ale experiențelor timpurii de viață afectează maturizarea creierului. Într-o lucrare recent publicată, care rezumă constatările mai multor studii pe animale și oameni, s-a descoperit că imprevizibilitatea și/sau inconsecvența pot perturba dezvoltarea circuitelor emoționale ale creierului unui copil. Acest lucru poate duce la un risc crescut de boli mintale și abuz de substanțe, mai târziu, în viață.

Gradul de predictibilitate și consecvență, cheia succesului în creșterea unui copil

Semnalele de mediu sunt importante pentru dezvoltarea senzorială. De exemplu, dacă un copil nu poate vedea în mod adecvat din cauza unui ochi leneș, acesta poate dezvolta deficite de vedere pe tot parcursul vieții. În mod similar, un sugar care nu poate distinge tiparele și secvențele de sunet de zi cu zi, din cauza infecțiilor frecvente ale urechii, poate dezvolta probleme de auz pe tot parcursul vieții.

Cercetările anterioare au sugerat că neglijența pe care o manifestă un părinte față de copilul său duce la mari probleme, mai încolo.

Zodiile care au un început de an de coșmar. Ianuarie 2025 vine cu ghinion pentru acești nativi

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile 2025: Ce să faci pe 1 ianuarie pentru un an mai bun

În timp ce multe studii s-au concentrat pe efectele comportamentelor parentale „pozitive” sau „negative” asupra dezvoltării creierului copilului, acești cercetători au acordat puțină atenție tiparelor de comportament sau predictibilității și coerenței părintelui.

Pe termen lung, predictibilitatea înseamnă, de asemenea, că un copil poate căpăta încredere în mediul înconjurător.

Mai întâi, cercetătorii au efectuat studii pe șoareci și șobolani pentru a putea controla modul în care mamele s-au comportat față de puii lor, limitând cantitatea de material disponibilă în mediu pentru construirea cuiburilor, modificându-le, astfel, tiparele. Imediat după acestea, s-au efectuat, de asemenea, studii pe oameni, observând modul în care mamele s-au comportat în sesiunile de joacă structurate și modul în care tiparele acțiunilor lor au influențat dezvoltarea emoțională și cognitivă a copiilor lor.

Cu alte cuvinte, cum îi crești, așa îi ai.