Motivul „șocant și ciudat” pentru care țânțarii par să ne găsească întotdeauna, susțin ultimele cercetări

Acel bâzâit care ne trezește în timpul nopții și care ne găsește de fiecare dată ne determină să ne gândim cum au țânțarii această capacitate. Află cum reușesc aceste insecte să ajungă direct la țintă întotdeauna.

Acuratețea cu care unele specii de țânțari vânează oamenii poate rezulta din sistemul lor olfactiv destul de bizar care pare să aibă capacitatea de a detecta mirosurile umane. Țânțarii pot simți CO2 sau transpirația care iese de la oameni folosind chemoreceptori unici în antene și palpul maxilar, un apendice senzorial articulat al insectelor.

Un nou studiu condus de cercetătorii de la Universitatea din Boston și de la Universitatea Rockefeller explică de ce țânțarii sunt atât de buni să ne detecteze, chiar și atunci când cercetătorii dezactivează genetic chemoreceptorii umani. Potrivit studiului, cel puțin o specie de țânțar, Aedes aegypti, are un mod complet diferit de a-și organiza sistemul olfactiv în comparație cu majoritatea animalelor.

Folosind CRISPR ca instrument de editare a genelor, cercetătorii au dezvoltat țânțari ai căror neuroni olfactivi ar exprima proteine ​​fluorescente și ar străluci la microscop atunci când anumite mirosuri erau în apropiere. Acest lucru a permis cercetătorilor să vadă cum diferite mirosuri au stimulat sistemul olfactiv.

Muzicianul din România care a intrat de patru ori în Cartea Recordurilor. Obișnuia să se antreneze ore în șir, de trei ori pe săptămână

Ce relație au, de fapt, Andreea Bostănică și Yny Sebi. De câte ori s-au întâlnit și cum au decurs lucrurile între ei EXCLUSIV

Se dovedește că A. aegypti conectează mai mulți receptori senzoriali olfactivi la un singur neuron, un proces numit coexpresie. Potrivit acestei echipe, acest lucru răstoarnă un principiu de bază al științei olfactive, care afirmă că fiecare neuron are asociat unui singur chemoreceptor.

Țânțarii sunt ajutați de sistemul olfactiv pentru a detecta oamenii

Meg Younger, un cercetător în neuroștiință și autorul principal al studiului din cadrul Universității din Boston a afirmat că acest lucru este cel puțin ciudat și ceva la care nici măcar ei nu se așteptau.

„Dogma centrală în olfactivare este că neuronii senzoriali, pentru noi din nasul nostru, exprimă fiecare un tip de receptor olfactiv”, spune Younger.

Această axiomă este valabilă pentru albinele (Apis mellifera), viermele de tutun (Manduca sexta) și muștele de fructe (Drosophila melanogaster), care toate au aproximativ același număr de receptori chimiosenzoriali ca și glomerulii olfactivi. Glomerulii sunt structuri sferice din creier care primesc semnale olfactive.

În A. aegypti, însă, există cel puțin de două ori mai mulți receptori decât glomeruli, scriu cercetătorii. Rezultatele indică un sistem olfactiv neconvențional care coexprimă receptori senzoriali multipli în neuronii individuali.

„Redundanța oferită de un sistem olfactiv… poate crește robustețea sistemului olfactiv al țânțarilor și poate explica incapacitatea noastră de lungă durată de a perturba detectarea oamenilor de către țânțari”, concluzionează cercetătorii.

Oamenii devin astfel momeli atrăgătoare deoarece țânțarii femele trebuie să se hrănească cu sânge uman sau animal pentru a se reproduce. Un obiectiv pe termen lung al cercetării este acela de a crea substanțe de respingere îmbunătățite pentru țânțari care ascund mirosul uman sau acela de a dezvolta atractanți care distrag atenția țânțarilor de la oameni

Talentul țânțarilor de a localiza oamenii face din țânțari vectori prolifici pentru boli virale precum dengue, Zika, febră galbenă și chikungunya. În mod colectiv, acești viruși ucid aproximativ 700.000 de oameni în fiecare an, potrivit cell.com.