Înghețăm în case, dacă opresc rușii gazul definitiv? Care e adevărul despre forța UE în fața Moscovei

Deși suntem încă în plin sezon al concediilor de vară, îngrijările în Europa cu privire la aprovizionarea cu energie din sezonul rece încep să se accentueze, de la o zi la alta.

Se întocmesc analize peste analize care să arate care ar fi impactul celui mai negru scenariu, acela în care Moscova ar decide să închidă definitiv robinetul cu gaz către regiune.

Ei bine, cea mai recentă analiză, realizată de data aceasta pe baza informațiilor de la Infrastructura de Gaze din Europa (Gas Infrastructure Europe), cu sediul la Bruxelles, ce monitorizează starea instalațiilor de stocare a gazelor din Uniunea Europeană, arată care e situația depozitelor de gaz din blocul comunitar, în acest moment.

Cifrele nu sunt de natură să ne îngrijoreze, cel puțin nu pe noi, ca români. Se pare că 55,29% e țara care stă cel mai prost la capitolul depozite de gaz, în acest moment, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Depozitele Letoniei sunt umplute cu gaz pentru la iarnă doar în proporție de 55,29%.

De unde provin cotletul și ceafa de porc vândute la Kaufland. Mulți români le cumpără pentru că au mereu un preț bun, dar nu se uită pe etichetă

Cine este femeia care deține recordul pentru cel mai lung nume din lume: are 1.019 litere. E imposibil să-l pronunți

Din nefericire, nici Bulgaria nu a reușit să înmagazineze o cantitate mult mai mare. Vecinii noștri de la sud de Dunăre au reușit să umple singurul lor depozit de gaze din țară doar în proporție de 56,35%.

Amintim că UE și-a propus să-și umple rezervele de gaz la capacitatea de 85% până-n iarnă, pentru a se asigura că trecem cu bine de sezonul rece și reușim să acoperim tot consumul.

România ia fața UE, reușim să le arătăm că „avem cu ce”

În privința României, se pare că noi am reușit să trecem de pragul de 50% de umplere a depozitelor încă de la începutul lunii august, așa cum anunțau, la acel moment, atât premierul Nicolae Ciucă, cât și Virgil Popescu, ministrul Energiei.

”Am un mesaj şi pentru cetăţeni: România este una dintre cele mai puţin dependente state de gazul rusesc. Aşa că nu există motive de panică, avem suficiente stocuri”, transmitea ministrul Energiei, încă din primăvara acestui an.

De altfel, oficialii noștri au afirmat în nenumărate rânduri faptul că România nu se numără printre statele puternic dependente de importurile de energie de la Moscova. Vorbind în procente clare, se pare că numai în jur de 7% din consumul intern de gaz e asigurat de ruși, în timp ce foarte multe alte state din regiune au două cifre procentuale ca dependență.

La nivelul UE, dependența față de energia rușilor nu e deloc de neglijat. Blocul comunitar are o capacitate totală de depozitare de aproximativ 140 de miliarde de metri cubi, dar are și un consum mare. Consumul total anual al UE se ridică la 400 de miliarde de metri cubi de gaz.

Aproximativ 40% din această cifră uriașă curge prin conductele venite din Rusia, iar acest procent e dificil de compensat din alte surse, așa cum încearcă statele UE să facă acum, în timp rapid. Doar că e nevoie de resurse, de investiții și mai ales de timp, independența energetică nu e ceva ce câștigăm peste noapte, din păcate pentru noi.

Acestea fiind spuse, pare puțin probabil ca această criză energetică să afecteze România în sensul în care să rămânem fără gaz sau să fim nevoiți să-l raționalizăm. Pot exista, totuși, riscuri privind prețul pe care-l vom plăti pentru el!