Dietele vegane extreme pot fi foarte rele pentru tine: un nutriționist explică de ce
Dietele vegane au devenit din ce în ce mai populare de-a lungul anilor, în special în rândul persoanelor care doresc să-și îmbunătățească sănătatea.
Într-adevăr, un număr tot mai mare de dovezi arată că dietele pe bază de plante (inclusiv dietele vegane) pot avea multe beneficii pentru sănătate și au fost legate de un risc mai scăzut de boli de inimă, alături de scăderea greutății corporale și a nivelului de colesterol.
Cu toate acestea, unii oameni duc dieta vegană la extrem, alegând să mănânce doar alimente vegetale crude care pot fi consumate fără niciun fel de gătit. Unele exclud, de asemenea, alimentele care au fost modificate din forma lor naturală sau procesate (cum ar fi laptele de ovăz sau de migdale). Susținătorii acestei diete susțin că gătitul face ca ingredientele să piardă o parte din nutrienții și enzimele lor importante. Prin consumul de alimente vegetale crude, ei cred că dieta va îmbunătăți nivelul de energie, va preveni bolile și va îmbunătăți sănătatea generală.
Dar cercetările sugerează că dietele crud-vegane, dacă sunt urmate o perioadă lungă de timp, pot provoca mai mult rău decât bine. Iată de ce.
În primul rând, este posibil să pierzi nutrienți importanți. Cercetările sugerează că unele alimente crude pot fi mai sănătoase decât alimentele gătite. De exemplu, gătitul face ca varza de Bruxelles și varza roșie să piardă până la 22% din conținutul de tiamină. Aceasta este o formă de vitamina B1 care menține sănătatea sistemului nervos.
De ce nu pot fi bune mereu dietele vegane
Deși unele legume pot pierde nutrienți în timpul gătirii, altele au un conținut mai mare de nutrienți atunci când sunt gătite. Acest lucru se datorează faptului că unii nutrienți sunt legați în pereții celulari ai legumelor. Gătitul distruge pereții celulari, permițând nutrienților să fie eliberați și absorbiți mai ușor de organism.
De exemplu, atunci când spanacul este gătit, devine mai ușor pentru organism să absoarbă calciul pe care îl conține. Cercetările au mai descoperit că, în timp ce gătirea roșiilor le reduce conținutul de vitamina C cu 28%, crește conținutul de licopen cu peste 50%. Licopenul a fost asociat cu un risc mai scăzut de apariție a unei game de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare, cancer și boli de inimă.
Sparanghelul, ciupercile, morcovii, broccoli, varza kale și conopida sunt alte exemple de legume care sunt mai dense în nutrienți atunci când sunt gătite. Legumele fierte pot furniza organismului mai mulți antioxidanți. Acestea sunt molecule care pot lupta împotriva unui tip de moleculă dăunătoare, cunoscută sub numele de radicali liberi, care pot deteriora celulele și pot duce la boli în timp.
Unele legume (inclusiv sparanghelul, ciupercile, spanacul, roșiile și broccoli) conțin niveluri mai mari de antioxidanți beta-caroten (pe care organismul îi transformă în vitamina A), luteină și licopen când sunt gătite decât când sunt crude.
În al doilea rând, deficiențele de vitamine și minerale sunt probabile dacă urmezi o dietă vegană. Este posibil ca dietele crud-vegane să fie lipsite de multe vitamine și minerale importante – și anume vitaminele B12 și D, seleniu, zinc, fier și două tipuri de acizi grași omega-3. Acest lucru se datorează faptului că multe dintre alimentele care conțin niveluri ridicate ale acestor vitamine și minerale provin de la animale, cum ar fi carnea și ouăle. Toate aceste vitamine joacă un rol cheie în structura, dezvoltarea și producția de celule cerebrale și nervoase, alături de susținerea unui sistem imunitar sănătos.
De îngrijorare deosebită sunt nivelurile de vitamina B12. Un studiu pe oameni care au urmat diete stricte cu alimente crude a constatat că 38% dintre participanți aveau deficit de vitamina B12. Acest lucru este îngrijorător, mai ales că deficiența de vitamina B12 este asociată cu o serie de probleme, inclusiv icter, ulcere bucale, probleme de vedere, depresie și alte modificări ale dispoziției.
Același studiu a mai constatat că o dietă strictă, crud-vegană, crește nivelul de homocisteină (un aminoacid descompus de vitamina B12), din cauza deficienței de B12. Aceasta este îngrijorător, deoarece nivelurile crescute de homocisteină pot crește riscul de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.