Descoperirea care arată cât de avansați erau dacii. Cum foloseau apa acum 2.000 de ani
Descoperirile arheologice ne ajută să ne cunoaștem mai bine istoria. Potrivit unor astfel de săpături arheologice, a fost demonstrat cât de avansați erau dacii în ceea ce privește utilizarea apei de acum 2.000 de ani.
Datorită unor descoperiri arheologice efectuate în Munții Orăștiei, au fost scoase la iveală unele dintre cele mai ingenioase sisteme de alimentare cu apă de pe teritoriul României, unele care datează de mii de ani. Calitatea apei izvorului din incinta Sarmizegetusei Regia, cunoscută chiar și de către daci, e recunoscută la această oră de către actualii locuitori.
Potrivit unor rămășițe ale unor conducte și ale unor rezervoare ale cetăților dacice, s-a arătat faptul că aceștia ofereau o atenție aparte igienei, dar și cunoștințe tehnice uimitoare pentru acele vremuri. Apa utilizată în regiune era curățată de impurități și depozitată în rezervoare. Această apă purificată era lăsată să curgă în cadrul templelor antice sau utilizată la fântânile publice.
„În Munţii Orăştiei, în interiorul fiecărei cetăţi mai mari sau în imediata ei apropiere, găsim câte o cisternă pentru apă, de dimensiuni variabile, construită din bârne de lemn ori din piatră. Apa captată de la izvoarele bogate ale regiunii era condusă prin ţevi de teracotă în interiorul cetăţilor sau pe terasele cu locuinţe”, informa istoricul Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în Dacia” (Ed. Dacica, 2007).
Dacii erau foarte avansați în ceea ce presupunea tehnica de utilizare a apei
Cetățile dacice utilizau rezervoare de apă potabile săpate în stâncă sau clădite în lemn, ori blocuri de piatră. Dacii s-au străduit la acea vreme să aibă apă din belșug, în caz de asediu sau din motive igienice. Turiștii care ajung la cetatea Blidaru pot observa una dintre cele mai bine conservate cisterne de apă de pe vremea dacilor.
Aceasta a fost descoperită în anul 1953, prezentând pereți tencuiți cu praf de cărămidă și var, capabilă să stocheze aproximativ 200 de metri cubi de apă. Rezervorul respectiv avea o adâncime de cinci metri, o lungime de opt metri și o lățime de șase metri, iar alimentarea era efectuată de la izvoarele din împrejurimi, cu ajutorul conductelor din lut ars.
Aceste conducte erau ramificate pe zeci de metri, fiind descoperite chiar și pe terasele fortăreței. Specialiștii sunt de părere că dacii utilizau și un sistem de filtrare și împrospătare a apei, sisteme folosite și la izvorul de la Blidaru.
De asemenea, în cetatea Costești au mai fost descoperite alte două cisterne de apă, acestea fiind săpate în stânca platoului. Ele serveau drept loc de depozitare a apei de ploaie, iar unul dintre rezervoare era acoperit cu șindrilă.
În interiorul rezervorului au fost descoperite mai multe vase de bronz și lut. În apropiere de Costești, a mai fost descoperită o fântână dacică ce era protejată cu bucăți groase de stejar. Cetatea dacică Piatra Roșie, de asemenea, era dotată cu astfel de instalații de captare a apei pluviale, precum și un canal subteran de scurgere.