Decizie definitivă a Instanței supreme: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea ca poliție politică. Reacția fostului președinte
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, miercuri, că fostul președinte Traian Băsescu a fost colaborator al Securității ca poliție politică, menținând astfel hotărârea primei instanțe. Această hotărâre este definitivă.
Decizie definitivă a Instanței supreme: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea
UPDATE 3:00 Traian Băsescu a avut o primă reacție după decizia definitivă a Instanței supreme, lăsând un mesaj scurt și concis pe pagina personală de Facebook.
„Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, asa cum am procedat de-a lungul intregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”.
ȘTIRE INIȚIALĂ
„Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii”, este decizia definitivă a instanței supreme.
Acest dosar a fost înregistrat la ICCJ în iunie 2020, dar instanţa a stabilit ca procesul să înceapăn abia în luna noiembrie 2021, respectiv cu o întârziere de aproape un an și jumătate. Traian Băsescu a fost reprezentat în proces de fostul ministru liberal al Justiţiei Valeriu Stoica.
În acest sens, judecătorii au admis o cerere de intervenţie formulată de Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, care a declarat că are un interes de a fi parte la acest proces, pentru că în anul 2005 a fost obligat de o instanţă să-i plătească lui Băsescu daune, după ce l-a făcut „informator al Securităţii” pe fostul preşedinte.
Potrivit CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, cum ar fi intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, arăta CNSAS.
Conform Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării. În plus, în timpul procesului de la Curtea de Apel Bucureşti, Traian Băsescu a negat că ar fi fost colaborator al fostei Securităţi.