05 dec. 2022 | 13:55

Cum ești, efectiv, judecat la prima vedere: ce „le spune” figura ta „psihologilor de carton”, cât de periculos este fenomenul

ACTUALITATE
Cum ești, efectiv, judecat la prima vedere: ce „le spune” figura ta „psihologilor de carton”, cât de periculos este fenomenul

Cu toate că nu ar trebui să se întâmple asta, prima impresie chiar contează. Așadar, figura ta le poate „spune” oamenilor multe despre tine, încă din prima clipă. Rămâne doar discutat cât de corecte sunt așa-zisele informații pe care le culeg aceștia, doar uitându-se la fața ta.

Să spunem, spre exemplu, că mergi la un interviu de angajare. Din păcate, unii dintre intervievatori vor decide pe loc dacă ești, sau nu, bun, pentru acel loc de muncă, doar privindu-ți trăsăturile faciale.

Asta se întâmplă pentru că aceștia fac parte dintr-un subgrup de oameni care, arată o serie cercetări, au predispoziția de a judeca trăsăturile extreme de personalitate privind rapid figura unei persoane.

Emiterea unor judecăți rapide de valoare, despre cât de mult ar trebui să avem încredere în cineva, spre exemplu, este o practică mult mai des întâlnită decât ai crede și poate duce și la stereotipuri.

Ce spun cercetătorii japonezi despre asta

Lucrările recente ale cercetătorilor din Japonia sugerează ceva și mai îngrijorător: unii dintre noi au tendința de a trage concluzii drastice despre trăsăturile și personalitățile altora bazate exclusiv pe aspectul facial.

Într-o serie de studii online la care au participat mai bine de 300 de oameni, Atsunobu Suzuki și colegii săi au descoperit ceea ce ei numesc „inferențe de trăsături bazate pe față”. Practic, subiecții au făcut o serie de judecăți de personalitate după ce s-au uitat pentru scurt timp la fața cuiva.

Chiar dacă toată lumea face asta într-o anumită măsură, oamenii de știință au descoperit că unii duc acest concept un pic cam departe, atât din punct de vedere pozitiv, cât și negativ.

Așa cum menționam anterior, acest gen de comportament superficial a dus, de-a lungul timpului, la excluziune și, în definitiv, nu a făcut decât să „dea o mână de ajutor” propagării stereotipurilor care, în timp, au dus la crearea de minorități blamate de societate.

Primul meu contact cu presa s-a întâmplă la vârsta de 11 ani, când ziarul călărășean Pământul mi-a oferit ocazia să public în rubrica destinată copiilor. Peste ani, ajungeam la Galați unde ... vezi toate articolele