Cu ce înlocuiești argumentele logice într-o ceartă, ca să fii convingător: așa ieși din bulă

Faptele și argumentele sunt pietrele de temelie ale realității. Cu toate acestea, în mediul ultrapolarizat de astăzi – marcat de diviziuni politice profunde, tensiuni sociale crescute și un potop de dezinformare și știri false – faptele sunt mai puțin sigure în mintea oamenilor decât au fost cândva.

Din cauza acestei ciudate ambiguități în modul în care percepem acum „faptele”, folosirea lor pentru a-ți susține argumentele morale sau politice despre ceva nu mai este o strategie sigură, spun cercetătorii, în ciuda a ceea ce propria noastră intuiție și logică ar putea sugera.

În schimb, dacă vrei cu adevărat să ai șansa de a schimba părerea cuiva asupra unui subiect serios, ar trebui să-i spui altceva: propriile experiențe personale.

„Oponenții politici respectă mai mult convingerile morale atunci când sunt susținute de experiențe personale”, explică o echipă, condusă de autoarea și psihologa Emily Kubin de la Universitatea Koblenz-Landau din Germania, într-un studiu din 2021.

„Formarea percepțiilor adevărului în cadrul dezacordurilor morale este mai bine realizată prin împărtășirea experiențelor subiective, nu prin furnizarea de fapte”.

Bazându-ne pe fapte pentru a-i convinge pe cei cu credințe opuse față de ale noastre are o istorie lungă, care merge înapoi la Iluminism și promovarea raționalității bazate pe adevăr și logică. Întemeierea argumentului pe fapte, cândva, a fost considerată o modalitate solidă de a impune respect în dezbateri și de a câștiga adversarii.

Andrei Neacșu, tată pentru a doua oară? Fostul soț al Ilincăi Vandici, surprins la mall cu noua iubită și un bebeluș

ANM anunță ninsori abundente și temperaturi scăzute, inclusiv în Capitală. Cât timp va persista frigul

Raționalitatea în sine nu s-a demodat neapărat, dar a devenit din ce în ce mai greu să folosești faptele pentru a câștiga respect într-o dezbatere, spun cercetătorii, dat fiind că faptele în sine sunt acum atât de dezbătute, din cauza naturii fracturate a spectrului politic de astăzi.

„Eficacitatea faptelor este neclară în cazuri concrete, cum ar fi atunci când vă certați cu un străin despre drepturile asupra armelor”, au scris cercetătorii anul trecut.

„Problema este că faptele – cel puțin astăzi – sunt ele însele supuse îndoielii, mai ales atunci când sunt în conflict cu convingerile noastre politice”.

Deși ar putea părea un paradox, calea către redescoperirea raționalității percepute și a respectului într-o dezbatere politică sau morală ar putea fi împărtășirea propriei experiențe subiective în locul faptelor obiective – pentru că este mai probabil să pară un lucru adevărat și credibil pentru persoana care nu este de acord cu tine.

Descoperirea a fost extrasă dintr-un studiu amplu care a cuprins 15 experimente separate, în care echipa a măsurat și comparat dacă strategiile bazate pe fapte sau pe experiență au făcut ca punctele de vedere morale sau politice să pară mai raționale participanților.

Cât de convingătoare mai sunt argumentele în ziua de azi

În cadrul experimentelor despre probleme precum controlul armelor, exploatarea cărbunelui și avortul, care au implicat mii de participanți – și inclusiv o analiză a peste 300.000 de comentarii pe videoclipuri YouTube – cercetătorii au descoperit că argumentele care exprimă experiențe personale relevante au câștigat, în detrimentul strategiilor bazate pe fapte.

„Deoarece experiențele personale sunt văzute ca fiind mai adevărate decât faptele, ele oferă o apariție a raționalității adversarilor, ceea ce, la rândul său, crește respectul”, au explicat autorii.

„Sugerăm că acest efect se datorează faptului că experiențele personale sunt inexpugnabile; suferința directă poate fi relativ imună la îndoială”.

Dintre experiențele personale, poveștile în care oamenii împărtășesc experiența de vătămare sau suferință personală au fost cele mai convingătoare în ceea ce privește câștigarea respectului din partea ascultătorului.

„Ceea ce trebuie să faci este, practic, să inviți pe cineva să te vadă ca pe o ființă umană rațională, cu sentimente”, a spus cercetătorul principal și psiholog social Kurt Gray de la Universitatea din Carolina de Nord din Chapel Hill, pentru Inverse, când studiul a fost publicat.

„Ceea ce trebuie să facă oamenii este să aibă conversații în care să-și expună vulnerabilitatea”.

Ceea ce nu înseamnă că faptele sunt complet inutile. Cercetătorii recunosc că cele mai productive conversații între oameni cu puncte de vedere opuse ar putea implica o combinație atât de experiențe personale, cât și de fapte. De fapt, unii cercetători avertizează că nu este o situație nici/sau și este adesea necesară mai mult de o tactică pentru a se răzgândi.

„Speculăm că experiențele personale ar putea fi implementate devreme în conversații, pentru a construi mai întâi o bază de respect reciproc”, au scris autorii, „și apoi faptele ar putea fi introduse pe măsură ce conversația trece la specificul politicii”.

În cele din urmă, deși cercetătorii recunosc că munca lor încă lasă multe întrebări fără răspuns, ei spun că rezultatele lor ar putea evidenția un mecanism scalabil care să ajute la eliminarea diviziunilor morale în ceea ce, din păcate, a devenit o societate „post-adevăr” foarte fragmentată.

„Speranța noastră este că oamenii pot avea rezultate și sperăm să aibă conversații mai respectuoase într-o eră a polarizării extreme”, a spus Gray.

Concluziile au fost publictate în PNAS.