Ce se întâmplă cu ratele la bancă, după deces: cine rămâne cu creditul, ce face moștenitorul

Împrumuturile bancare sunt din ce în ce mai căutate, fiind cam singura soluție pentru români atunci când vine vorba despre achiziționarea unui imobil. Mulți însă se întreabă cine va plăti ratele la bancă după deces, în cazul în care planul nu decurge așa cum se așteptau.

Indiferent că tu ești cel care accesează un credit bancar sau poate ești moștenitor, cu siguranță ți-ai pus întrebarea cu privire la obligația plății ratelor bancare în cazul unui deces. Așadar, potrivit legii în vigoare, la data decesului, patrimoniul defunctului cuprinde totalitatea drepturilor și obligațiilor dobândite de către acesta de-a lungul vieții și până la momentul decesului.

Astfel, patrimoniul cuprinde atât un activ care reprezintă bunurile care pot fi moștenite, cât și un pasiv care reprezintă datoriile și sarcinile succesiunii. Acesta din urmă este format din datoriile moștenirii din care fac parte și contractele de credit încheiate între persoana decedată și o instituție bancară care nu a fost achitată în timpul vieții.

Creditele bancare reprezintă, de asemenea, o parte a pasivului moștenirii, însă răspunderea se poate întemeia doar cu bunurile moștenirii. Acest lucru este prevăzut de către art.1114 alin.2 din Codul Civil. Prin urmare, bunurile moștenite reprezintă un lucru distinct de bunurile proprii ale moștenitorului, interpretat în litera legii.

Ce s-a întâmplat cu persoanele care au aruncat cu noroi în Regele Felipe după inundațiile din Spania. Anunțul făcut de Garda Civilă

MAE, avertisment pentru românii care vor să plece în Italia. Ce se întâmplă pe patru aeroporturi importante

Cine plătește ratele la bancă după deces

Pentru a nu exista o confuzie, legea în vigoare prevedere posibilitatea întocmirii unui inventar al succesiunii care va cuprinde atât partea pasivă, cât și pe cea activă, fiind evidențiat cuprinsul unui proce-verbal de inventariere. Legea prevede și o excepție, astfel că moștenritorul poate fi obligat să plătească datoriile defunctului numai în situația în care sustrage cu rea-credință bunurile din patrimoniul succesoral.

În anumite cazuri, moștenirea reprezintă doar datoriile defunctului, astfel că succesorii nu moștenesc și un activ. În această situație, moștenitorii vor răspunde numai cu bunurile din dreptul succesoral, neputând fi urmăriți de bancă, având în vedere că nu au moștenit un activ.

Din articolul menționat anterior reiese că bunurile proprii ale moștenitorului nu pot fi urmărire de creditorul defunctului. Astfel că dacă persoana în cauză moștenește un imobil ca acceptare a moștenirii, el va dobândi și pasivul care reprezintă datoria către bancă, astfel că aceasta din urmă poate începe procesul de urmărire silită împotriva succesorului, însă doar asupra imobilului moștenit.

Un lucru important de reținut constă în faptul că în cazul în care creditul vine la pachet cu o asigurare de viață cu risc de deces, atunci creditul se va stinge de cele mai multe ori. În cazul celor care nu doresc să moștenească pasivul, aceștia pot renunța definitiv la moștenire.