Poate sună destul de ciudat, însă te poți imagina a fi un avocat în timpul Evului Mediu, pregătindu-de de nou caz în care porcul va fi judecat pentru „infracțiunile comise”. Nu este deloc o glumă, ci o practică din trecut.
În Basel, în anul 1474, clientul era un pui care a fost acuzat de vrăjitorie după ce a depus un ou. Ba mai mult, apărarea era reprezentată de către un avocat de lux. Această întâmplare a avut loc în realitate, iar un cocoș a fost condamnat să fie ars de viu „pentru crima odioasă și nefirească de a depune un ou”, după ce în incinta lui au fost găsite mai multe ouă.
Execuția ulterioară a fost observată „cu la fel de mare solemnitate cum s-ar fi observat la trimiterea în flăcări a unui eretic și a fost asistată de o mulțime imensă de orășeni și țărani”. Uneori, așa cum a fost cazul în 1386 în Falaise, Franța, animalele erau îmbrăcate înainte de execuție.
Porcul în cauză a fost condamnat pentru uciderea unui copil și a fost îmbrăcat cu vestă, lenjerie și mănuși înainte de a fi condus la spânzurătoare. A fost apoi mutilat cu un cuțit înainte de a fi spânzurat.
În Europa, procesele animalelor au fost desfășurate cu aceeași seriozitate ca și procesele pentru oameni, potrivit istoricului Peter Dinzelbacher, cu membri obișnuiți ai instanței prezenți, care erau plătiți ca pentru un proces obișnuit pentu oameni.
S-a luat în considerare fiecare faptă a animalului, astfel că o scroafă a fost spânzurată în 1567 pentru că a agresat un pui și pentru că a făcut acest lucru cu „cruzime”. Nu toate animalele judecate au fost condamnate la moarte. Câinele unui toboșar a mușcat de picior un consilier municipal din Austria.
Când proprietarul a refuzat să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile câinelui, consecințele au revenit câinelui, care a fost judecat și găsit vinovat. În loc să fie executat, câinele a fost condamnat la un an de închisoare în „Narrenkötterlein”, o cușcă de fier în mijlocul orașului, unde criminalii erau închiși pentru a fi batjocoriți și bătuți.
Porcii erau în mod obișnuit judecați, în principal pentru crime care implicau decese, în timp ce alte animale deveneau victime ale acestora care erau condamnați la moarte pentru faptă. Aceste lucruri au avut loc în cea mai mare parte a Evului Mediu.
Într-o execuție mult mai recentă a unui animal, un elefant a fost spânzurat de o macara până a murit, în Tennesee, după ce a fost acuzat de crimă. În data de 12 septembrie 1912, elefantul Mary l-a ucis pe Red Eldridge, un acrobat de la circ care trebuia să meargă pe spatele elefantului.
Potrivit relatărilor de la acea vreme, elefantul l-a ucis pe acrobat cu o lovitură a a trunchiului sau, fiind acaparat de furie, l-a ridicat la 3 metri în aer după care l-a trântit la pământ, înfigând apoi colții prin corpul lui, iar mai apoi, cu o lovitură de picior l-a aruncat în mulțime.
Muțimea a început apoi să strige „ucide elefantul!”, ducând la mai multe idei de execuție. Prima metodă, împușcarea, a avut un impact redus, managerul circului remarcând că „nu sunt suficiente arme în această țară pentru a putea fi ucis”.
Nu se știe dacă electrocutarea a fost efectuată, însă un lucrător al căilor ferate a afirmat că 44.000 de volți au făcut elefantul doar „să danseze puțin” sau nu a avut loc din lipsa de putere pentru a efectua execuția. În cele din urmă, elefantul a fost spânzurat fiind utilizată o macare în timp ce 2.500 de oameni au privit acest lucru. La început, lanțurile s-au rupt, rezultând un șold rupt pentru animal. Un lanț mai puternic a fost folosit pentru a termina treaba: o execuție modernă a unui animal pentru crimă. Cel puțin în Evul Mediu au avut parte de procese… după cum arată iflscience.com.