Cât de gravă e, de fapt, recesiunea care ne amenință: va fi ca-n 2008?

Tot mai mulți analiști, precum și instituții oficiale, anunță că peste economia zonei euro sau chiar peste cea mondială urmează să vină recesiunea.

Ultimul avertisment de acest tip aparține economiștilor de la Morgan Stanley. Aceștia se așteaptă ca economia zonei euro să intre într-o formă ușoară de recesiune, în trimestrul al patrulea al acestui an.

Rușii au pus capac economiei europene

Aceștia aduc drept principal argument al previziunilor sumbre situația din Ucraina, războiul sângeros provocat de ruși în țara vecină.

Pe fondul acestui conflict, SUA și statele occidentale au impus mai multe serii de sancțiuni economiei ruse. Ca răspuns, Rusia începe să limiteze livrările de gaz. Exact acest lucru va genera recesiunea în zona euro, consideră reputații analiști economici.

Conform previziunilor, în primele două trimestre din 2023 economia zonei euro se va contracta, dar va reuși să revină pe creștere, începând cu cel de-al treilea trimestru.

Avertismentele privind recesiunea nu ar trebui să ne ducă cu gândul la criza economică din anul 2008, deoarece, conform definițiilor date de manualele de specialitate, recesiunea este o formă mai ușoară de criză.

Amintim faptul că rata anuală a inflaţiei în zona euro a ajuns, luna trecută, la un maxim istoric, până la 8,1% de la 7,4% în aprilie. Este vorba despre un nivel patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene! În urmă cu doar un an, rata inflaţiei în zona euro era de 2%, în timp ce în UE se situa la 2,3%.

ȘOC! Vedetele fac dragoste sub duș. Imaginile indecente au scăpat pe net

Bomba momentului! Ion Iliescu, 'încătușat' de autorități! NU mai are scăpare...

Previziunile economice de primăvară, publicate de Executivul comunitar, arată că, atât în UE cât şi în zona euro, creşterea reală a PIB ar urma să fie de 2,7%, sub nivelul de 4% previzionat anterior. Se înrăutățesc, deci perspectivele economice!

„Înainte de izbucnirea războiului, prognoza pentru economia UE era de expansiune prelungită şi robustă. Însă invadarea Ucrainei de către Rusia a creat noi provocări, tocmai când UE îşi revenea de pe urma impactului economic al pandemiei (…) Exercitând noi presiuni în sus asupra preţurilor materiilor prime, creând noi perturbări asupra lanţurilor de aprovizionare şi majorând incertitudinea, războiul a exacerbat obstacolele pre-existente la adresa creşterii, care anterior erau aşteptate să se reducă”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Un alt avertisment privind recesiunea a venit în aprilie, când Banca Mondială și-a corectat așteptările cu privire la creșterea economică globală, ștergând cu buretele aproape un întreg punct procentual, spunând că acum anticipează o evoluție de 3,2%.

„La puţin peste doi ani după ce COVID-19 a provocat cea mai profundă recesiune globală de după al Doilea Război Mondial, economia mondială este din nou în pericol. De data aceasta se confruntă cu o inflaţie ridicată şi o creştere lentă în acelaşi timp.

Chiar dacă o recesiune globală este evitată, inflaţia mare ar putea persista timp de câţiva ani. Pe fondul războiului din Ucraina, al inflaţiei în creştere şi al ratelor dobânzilor în creştere, creşterea economică mondială este de aşteptat să scadă în 2022.

Acum este posibil să avem câţiva ani de inflaţie peste medie şi de creştere econo­mică sub medie, cu consecinţe potenţial destabilizatoare pentru econo­mi­ile cu venituri mici şi medii“, a mai spus David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, avertismentele privind recesiunea nu ar trebui să ne ducă cu gândul la criza economică din anul 2008, deoarece, conform definițiilor date de manualele de specialitate, recesiunea este o formă mai ușoară de criză.

În linii mari, recesiunea se referă la o reducere a investițiilor, o stagnare temporară a afacerilor, fiind o fază de declin a activității economice.

Conform definiției date de Biroul Național de Cercetare Economică (NBER) din SUA, recesiunea reprezintă „un declin semnificativ al activității la nivel național, care durează mai mult de câteva luni și este vizibil prin scăderea produsului intern brut, a veniturilor reale ale populației, a numărului de angajați din economie, a producției industriale și a vânzărilor cu amănuntul și cu ridicata”.