Cât de bine câștigă românii, de fapt: câți au salarii sub 3000 de lei, dar peste 20.000 pe lună
Românii sunt mai săraci ca niciodată, realitate care devine din ce în ce mai dificilă atât din cauza inflației, cât și a prețurilor la carburanți sau energie. În acest context, salariile majorității reprezintă un motiv important de îngrijorare și o oglindă dureroasă a României.
Peste 70% dintre contractele de muncă încheiate în România le asigură salariaților un venit net de până în 3000 de lei net sau aproximativ 5000 de lei brut. La polul opus, numărul celor care au venituri lunare de peste 20.000 de lei brut sau 11.700 lei net reprezintă doar 1,7% din forța de muncă ce a fost contractată pe meleaguri mioritice. Dacă vrei să asociezi aceste procente unor cifre reale, merită să ai în vedere că, la finele anului trecut, numărul salariaților cu normă întreagă gravita în jurul valorii de 5,51 milioane de persoane. Acestora li se mai adaugă cei aproximativ 753.000 de salariați care activează în domeniul muncii cu normă redusă.
Salariile fabuloase ale românilor, o mină de aur pentru stat
Cele aproximativ 104.600 salarii de peste 20.000 de lei pe lună brut se traduc în taxe la stat plătite de angajatori în cumul de 3,44 miliarde de lei, pe lună. Cele mai mici 1,87 milioane de venituri salariale mai mici sau egale cu 2300 de lei sunt transpuse într-o sumă totală achitată statului român, sub formă de taxe și impozite, de aproximativ 2,4 miliarde de lei. Tot în brut, conform datele din luna octombrie a anului trecut, venitul mediu din România a fost de 4882 de lei la normă întreagă și aproximativ 2558 de lei la normă redusă.
Tot dacă ne raportăm la majoritate, în cazul a aproximativ 80% dintre contractele cu normă redusă, venitul salarial brut este de până la 2.300 de lei, cu o medie de 971 de lei, în timp ce pentru salariații cu normă întreagă, venitul mediu brut a fost la 1.424 lei.
Un pic ciudată, conform profit.ro, este discrepanța dintre salariul mediu brut raportat de Institutul Național de Statistică și cel raportat la ANAF, pornind de la plățile făcute. INS insista pe 5773 de lei pentru octombrie, cu 41 lei sau 0,7% mai mult comparativ cu septembrie. Ca un detaliu de fond, INS acceptă că poate fi vorba de o eroare de +/-3%.
„Datele de mai jos indică o situație îngrijorătoare, anume că un număr mare de persoane încadrate cu salariul minim ajung să primească un venit chiar mai redus. Printre posibilele explicații sunt șomajul tehnic suportat de stat, încadrările sau plecările de pe posturi în luna respectivă, mai ales în cazurile cu activitate sezonieră, cum ar fi cele din HoReCa sau agricultură, dar și unele practici ale angajatorilor care angajează personal pentru 8 ore pe zi dar organizează timpul de muncă astfel încât nu realizează norma de muncă în totalitate”, a explicat Mihaela Grigore, expert în legislația muncii.