Când expiră, de fapt, alimentele: cum citești corect termenul de valabilitate

Trebuie să fii atent la ce cumperi, așa că ești nevoit să te uiți la termenul de valabilitate al produselor alimentare pe care le iei din supermarket. Iată când expiră, de fapt, unele alimente.

Spre exemplu, un iaurt poate fi consumat şi la trei săptămâni după ce a expirat, doar că trebuie păstrat la rece. De asemenea, produsele fermentate sunt chiar benefice, conțin bacterii cu efect probiotic: brânzeturile sunt cu atât mai scumpe și mai gustoase, cu cât au mai mult mucegai.

Cum să citești termenul de valabilitate al produselor alimentare

Mai mult, nu arunca ciocolata expirată de un an de zile, chiar dacă are o peliculă albă, și păstrează pastele făinoase și orezul până la doi ani. În plus, alimentul care nu se strică niciodată este mierea – cel mult se zaharisește și atunci trebuie pusă în apă caldă.

De asemenea, produsele congelate le poți consuma liniștit chiar dacă a mai trecut un an în plus, iar conservele și laptele UHT se păstrează timp îndelungat și pot fi consumate până la doi ani după expirare.

Cum au transformat-o operațiile estetice pe Melania Trump. Imagini rare cu Prima Doamnă a SUA de acum 20 de ani

Cele mai răzbunătoare zodii ale lunii noiembrie 2024. Nu iartă și nu uită niciodată nimic

În plus, carnea și peștele sunt extrem de perisabile și termenul de garanție nu poate fi depășit. În cazul mezelurilor crud uscate, însă, nu se aplică acest lucru. Spre exemplu, salamul de Sibiu, jambonul și peștele afumat sunt mai gustoase tocmai pentru că s-au învechit.

Așadar, nu arunca biscuiții, făina, mălaiul, dulceața sau parmezanul doar pentru că s-a depășit termenul de valabilitate de pe etichetă. În acest mod, nu faci risipă de mâncare și ajuți și planeta.

În contextul unei potențiale crize alimentare, autoritățile române s-au gândit la o soluție pentru monitorizarea stocurilor agroalimentare nu doar din rezerva națională, ci și de la agricultorii mai mai mici sau mai mari de pe meleaguri mioritice.

Realitatea din piața din România este una cât se poate de simplă. Deși se cunosc problemele cu alimentele din Europa, criza cerealelor sau a uleiului de gătit, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu are momentan o imagine completă asupra cantităților de produse agroalimentare disponibile la nivel național. În acest context, cel mai nou proiect al ministrului vizează realizarea unei baze de date, actualizată periodic, menită să centralizeze stocurile din 17 produse agroalimentare deținute de producători, depozitari, procesatori și comercianți.