Azi în Ungaria, mâine în România: așa înțelegi ce înseamnă inflația, de fapt
Ungaria se confruntă cu o rata anuală a inflației explozivă. Prin urmare, pentru a opta lună la rând, Banca Națională a țării a crescut rata dobânzii de referință.
Marți, Banca Centrală a Ungariei (NBH) a decis să majoreze rata dobânzii, într-un efort disperat de a tempera creșterea susținută a inflației din țară.
Concret, rata dobânzii a fost majorată de la 2,4% la 2,9%, cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani şi peste estimările analiştilor. În aceeași ordine de idei, trebuie menționat faptul că Banca Centrală a Ungariei a ridicat plafonul pentru coridorul ratelor de dobândă de la 4,4% la 4,9%.
România nu e departe de Ungaria
Situația din Ungaria nu este un fenomen izolat. Și România se confruntă cu o rată în creștere a inflației, la fel ca restul statelor membre ale Uniunii Europene. La fel ca în cazul Ungariei, a reacționat și Banca Națională a României.
La începutul lunii ianuarie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an.
„Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 10 ianuarie 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2022; extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la 1,00 punct procentual, de la 0,75 puncte procentuale; astfel, începând cu 11 ianuarie 2022 rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 3,00 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,00 la sută pe an”, se precizează într-un comunicat al BNR remis luni Agerpres.
De asemenea, analiștii economici din cadrul Băncii Naționale a României au decis păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.