Alcoolul care nu îngrașă. Ce bauturi nu fac rău, conform ultimelor studii
Consumul de alcool este legat de nivelul crescut de grăsime viscerală. Acest lucru nu este însă întotdeauna adevărat. Potrivit celor mai recente studii, nu tot alcoolul îngrașă.
Consumul de bere și băutiri spirtoase reprezintă un nivel crescut de grăsime viscerală, fiind tipul de grăsime dăunător care este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, sindrom metabolic, dar și alte complicații ale sănătății.
Pe de altă parte, nu toate tipurile de băuturi alcoolice ne fac rău. Astfel, consumul de vin nu prezintă o astfel de asociere cu nivelurile acestui tip de grăsime dăunătoare, fiind chiar un adevărat protector împotriva acesteia, în funcție de tipul de vin consumat.
De fapt, s-a descoperit că vinul roșul este legat de un nivel mai scăzut de grăsime viscerală, potrivit ultimului studiu publicat recent în Obesity Science & Science. Deși consumul de vin alb nu a influențat nivelurile de grăsime viscerală, studiul a arătat că consumul moderat de vin alb ar putea oferi un beneficiu unic pentru sănătate pentru adulții în vârstă: oase mai dense.
În rândul adulților în vârstă care au băut vin alb cu moderație, a fost găsită o densitate minerală osoasă mai mare. Aceeași legătură nu a putut fi găsită în cazul consumului de bere sau vin roșu. Studiul s-a bazat pe o bază de date la scară largă, numită UK Biobank.
Au fost evaluați 1.869 de adulți cu vârsta cuprinsă între 40 și 79 de ani, care au raportat factori demografici, alcoolici, dietetici și stil de viață prin intermediul unui chestionar pus la dispoziția acestora. Ulterior au fost colectate prove de înălțime, greutate și sânge de la fiecare parcipant.
Totodată, au fost obținute informații despre compoziția corporală folosind o măsură directă a compoziției corporale numită absorbție cu raze X cu energie duală. Apoi, a fost folosit un program statistic pentru a examina relațiile dintre tipurile de băuturi alcoolice și compoziția corporală.
Alcoolul pe care poți să îl consumi și nu îngrașă
Îmbătrânirea este adesea însoțită de o creștere a grăsimii problematice care poate duce la un risc crescut de boli cardiovasculare, precum și de o reducere a densității minerale osoase. Acest lucru are implicații importante asupra sănătății, dat fiind că aproape 75 % dintre adulții din SUA sunt considerați supraponderali sau obezi.
A avea niveluri mai mari de grăsime corporală a fost în mod constant legată de un risc crescut de a face multe boli diferite, inclusiv boli cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și un risc mai mare de deces. Având în vedere aceste tendințe, este vital ca cercetătorii să examineze toți potențialii contributori la creșterea în greutate, astfel încât să poată fi determinat cum să fie combătută această problemă.
Alcoolul a fost mult timp considerat un posibil factor determinant al epidemiei de obezitate. Cu toate acestea, publicul aude adesea informații contradictorii despre potențialele riscuri și beneficii ale alcoolului. Există mulți factori biologici și de mediu care contribuie la supraponderalitate sau obezitate.
Consumul de alcool poate fi un factor, deși există și alte studii care nu au găsit legături clare între creșterea în greutate și consumul de alcool.
Un motiv pentru inconsecvențele din literatură ar putea proveni din faptul că o mare parte din cercetările anterioare au tratat în mod tradițional alcoolul ca o singură entitate, mai degrabă decât să măsoare separat efectele berii, cidrului, vinului roșu, vinului alb, șampaniei și băuturilor spirtoase.