A fost prezentă la nașterea lui Iisus, dar Biblia a uitat-o. Ce au găsit arheologii în mormântul „moașei lui Hristos”

Arheologii au scos la iveală lămpi de pelerini și alte descoperiri din „mormântul Salomeei”, un loc de înmormântare numit după o femeie care se spune că ar fi asistat la nașterea lui Hristos.

Mormântul a fost descoperit de hoții de morminte în ceea ce este acum parcul național Tel Lachish, la vest de Ierusalim, în anii 1980.

Săpăturile ulterioare ale arheologilor au scos la iveală o cameră funerară evreiască datând din perioada romană, care a fost preluată de o capelă creștină în epoca bizantină și care încă atrăgea credincioși la începutul perioadei islamice.

O inscripție găsită pe pereții grotei a determinat echipa de excavații să concluzioneze că aceasta era dedicată Salomeei, o figură asociată cu nașterea lui Iisus în tradiția ortodoxă orientală.

Planul Roșu de Intervenție activat în Sibiu după un accident grav cu patru mașini. Traficul este complet blocat pe DN1

Nu ai timp să duci covoarele la spălat? Ce să presari seara peste ele înainte de a le curăța. Vor arăta impecabil și vor avea un miros plăcut

„În peșteră am găsit tone de inscripții în greacă veche și siriacă”, a declarat directorul săpăturilor, Zvi Firer.

„Una dintre inscripțiile frumoase este numele Salome … datorită acestei inscripții înțelegem că aceasta este peștera sfintei Salomeea.”

Cultul Salomeei

Rolul Salomei ca asistentă a moașei la nașterea lui Hristos este relatat în Evanghelia lui Iacob, un text eliminat din versiunile Noului Testament folosite de majoritatea bisericilor occidentale.

„Cultul Salomeei aparține unui fenomen mai larg, prin care pelerinii creștini din secolul al V-lea au întâlnit și sfințit situri evreiești”, a declarat echipa de săpături.

În afara grotei, echipa a găsit rămășițele unei curți cu colonade care se întindea pe o suprafață de 350 de metri pătrați, ceea ce sugerează că Salomeea era atunci o figură venerată.

În jurul curții au fost găsite magazine care vindeau lămpi de lut și alte articole destinate pelerinilor, datând încă din secolul al IX-lea, la 200 de ani după cucerirea musulmană.

„Este interesant faptul că unele dintre inscripții au fost inscripționate în limba arabă, în timp ce credincioșii creștini au continuat să se roage în acest loc”, a declarat echipa, potrivit The Guardian.