Toți românii ar trebui să locuiască în București: puterea de cumpărare care îți arată cât de ciudată este România

Se știa de mult timp că puterea financiară a României gravitează în jurul câtorva orașe, București, Cluj, Timișoara, poate Brașov. Șocantă este însă discrepanța față de restul țării, mai ales în cazul Capitalei.

România este ţara din UE cu cea mai mare discrepanţă în dezvoltare între Bucureşti şi restul ţării, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă GfK. Studiul a plecat de la puterea de cumpărare, banii pe care îi au oamenii pentru a trăi în condiții civilizate și pentru a-și permite o varietate mare de servicii și produse.

Pornind de la acest parametru, puterea de cumpărare a locuitorilor din Bucureşti este cu 81% mai mare decât media naţională. ”Adesea, oraşele-capitală sunt cele cu cea mai mare pu­tere de cumpărare de la nivel naţional. Chiar şi în ca­drul UE se pot observa astfel de disparităţi, în Bucureşti şi Bratislava puterea de cumpărare este cu 81% şi respectiv cu 46% peste media naţională“, se arată în analiza GfK.

Puterea de cumpărare în Europa

Comparativ cu situația din Europa, ce se întâmplă în România este un fenomen absurd, complet nenatural. De exemplu, în Viena (capitala Austriei) şi în Berlin (Germania), venitul mediu per capita este sub media naţională cu 4,2% şi respectiv 8,7%. Chiar dacă și acelea sunt excepții, se apropie un pic mai mult de normalitatea blocului comunitar.

Monica Gabor ar fi născut un băiețel, acum o jumătate de an. Vedeta a ținut sarcina în secret

Donald Trump, condamnat în cazul „bani pentru tăcere”. Sentința surprinzătoare primită cu doar câteva zile înainte de instalarea la Casa Albă

”Dintre statele din vestul şi sudul UE, Spania, Italia şi Cipru sunt cele care au înregistrat cele mai drastice scăderi de venituri în rândul populaţiei în pandemie. Lockdownurile prelungite şi dependenţa faţă de sectorul turismului şi-au pus amprenta“, spun analiştii de la GfK.

În ultima perioadă, într-o situație dificilă se află Ungaria, unul dintre statele care, premergător pandemiei, s-a dezvoltat puternic. Acum, a suferit o scădere importantă a puterii de cumpărare provocată de devalorizarea monedei naționale, forințul.

În teorie, la polul opus se găsesc ţările Baltice şi România, care au scăpat relativ nevătămate, conform aceluiași studiu. Cu toate acestea, România rămâne printre cele mai sărace ţări din UE.