Tot ce trebuie să știi despre summitul G7: cum vor să pună lumea la cale cei mai puternici lideri

Weekend-ul acesta e marcat de summit-ul G7, întâlnirea anuală la care participă liderii celor mai bogate economii ale lumii. Anul acesta, totul se întâmplă în Cornwall, între 11 și 13 iunie.

În fiecare an, liderii celor mai puternice economii ale lumii (exceptând China) se adună pentru a discuta cele mai importante probleme sociale și economice ale vremurilor. Se pun la aceeași masă liderii a șapte țări – de unde și numele G7, adică Group of Seven: Canada, Franța, Germania, Japonia, Italia, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Sunt țările care adună 58% din averea netă a lumii.

Anul acesta, întâlnirea are loc în Carbis Bay, Cornwall, o locație înțesată de polițiști și forțe de ordine și-n jurul căreia s-au luat măsuri sporite de siguranță. Întâlnirea din acest an debutează vineri, 11 iunie și se încheie pe 13 iunie, duminică. Pe parcursul celor trei zile, cei șapte lideri vor căuta soluții la actualele probleme și vor încerca să creioneze viitorul apropiat și nu numai.

De ce G7

Cum spuneam, la acest summit participă cele mai avansate economii ale lumii. Inițial, grupul se numea G8, pentru că făcea parte din acesta și Rusia. Țara condusă de Vladimir Putin nu se mai așază la această masă din 2014. La acel moment, membrii grupului, inclusiv SUA conduse atunci de Barack Obama, au decis să dea afară Rusia ca răspuns la anexarea Crimeei, considerată ilegală de către puterile occidentale.

Schimb neașteptat de replici între Aura Șova, câștigătoarea ”Vocea României”, și Raluca Moldoveanu, fostă concurentă a show-ului de la Pro TV. Internauții au reacționat imediat: ”Ai rupt!”

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum artista, la 17 ani de când s-a mutat în America

De asemenea, începând din 1977, la aceste întâlniri participă și reprezentanți ai Uniunii Europene, deși blocul comunitar nu are calitate oficială de membru.

În fiecare an, o altă țară din cele șapte găzduiește întâlnirea. Anul acesta, e rândul Marii Britanii.

Grupul a fost înființat în 1975 ca G6 (Canada a fost invitată să se alăture în 1976) ca reacție la evenimente geopolitice și economice tumultuoase din acele vremuri. G7 a luat naștere dintr-o adunare informală a miniștrilor de finanțe din Marea Britanie, SUA, Franța, Japonia și Germania de Vest formată în contextul crizei petrolului din 1973.

Atunci, erau amenințări legate de creșterea prețului petrolului și întreruperea aprovizionării.

Care-i scopul discuțiilor

G7 s-a extins și acoperă acum un număr mare de probleme internaționale, inclusiv securitatea, egalitatea de gen, schimbările climatice, comerțul și sărăcia. Țara care deține președinția G7 (Marea Britanie, dacă ne referim la întâlnirea din acest weekend) poate propune și alte subiecte pe ordinea de zi.

Forumul răspunde marilor probleme globale ale zilei, deși nu întotdeauna cu succes; în 2013, liderii mondiali au abordat fără rezolvare criza Siriei, spre exemplu. Nu prea s-a întâmplat mare lucru după. Întâlnirile mai recente au abordat subiecte precum armamentul nuclear nord-coreean, problemele de mediu, implicațiile Brexit și creșterea și decăderea așa-numitului Stat Islamic.

În concret, nu se întâmplă de foarte multe ori să se pună în aplicare planuri care nu țin doar de cele 7 țări. Dar îți poți face o idee despre direcția în care se îndreaptă lumea.

Ce se discută în acest an

Pe agenda discuțiilor din acest an se numără, evident, criza generată de pandemia de Covid, dar și schimbările climatice.

Țara gazdă, prin vocea premierului, insista pentru o lume post-pandemică mult mai bună.

„Premierul Boris Johnson va profita de faptul că deține președinția G7 pentru a obține unirea eforturilor democrațiilor  pentru a ajuta lumea să lupte și apoi să se reconstruiască după pandemia de coronavirus pentru a crea un viitor mai verde și mai prosper”, se arată pe site-ul oficial al summitului din acest an.

Nu înseamnă, însă, că tot ce se discută este obligatoriu din punct de vedere juridic. Dar poate reprezenta startul unor inițiative legislative luate de fiecare țară în parte, care, în teorie cel puțin, ar trebui să ducă la un sistem mai solid din punct de vedere democratic.

Un summit controversat

E de menționat faptul că nu toată lumea vede un astfel de summit cu ochi buni. Mulți cred că-n spatele ușilor închise se pun la cale tot felul de planuri cu iz de conspirație. Cei care nu susțin eforturile făcute în direcția globalizării acuză că se pun la masă doar liderii puternici, care ar vrea să schimbe lumea în favoarea lor.

E motivul pentru care întâlnirile de acest fel sunt deseori marcate de proteste. Au devenit ținta demonstrațiilor anti-globalizare la aproape fiecare summit din 2000 încoace, iar aceste proteste au fost deseori mai vizibile decât evenimentul în sine.

Astfel de acțiuni demonstrative au atins apogeul la cel de-al 27-lea summit G8 de la Genova, Italia, în iulie 2001, când ciocnirile violente dintre polițiști și manifestanți au dus la moartea activistului Carlo Giuliani, în vârstă de 23 de ani. El a fost împușcat mortal.

Peste 400 de persoane au fost rănite atunci și tot atâtea au fost arestate.

Concidență sau nu, unul dintre cei mai controversați lideri care s-au așezat vreodată la masa summitului G7, Donald Trump, nu a găzduit niciodată această întâlnire. Rândul SUA venise în 2020, dar din cauza pandemiei, summitul a fost anulat. Trump trebuia să găzduiască G7 la Camp David, dar ceilalți lideri nu au considerat că este corect să călătorească și nu au vrut să organizeze întâlnirea.

E posibil ca pandemia să nu fi fost chiar singurul motiv.

Fețe noi

La ediția din acest an, a 47-a, vor ajunge, pentru prima dată, și politicieni noi intrați în peisajul politic. Ediția va fi prima de acest fel pentru premierul japonez Yoshihide Suga, pentru președintele SUA Joe Biden, dar și pentru premierul italian Mario Draghi. Cum spuneam, și liderii UE participă, deși Uniunea n-are calitate oficială de membru.

Vor fi prezenți acolo, din partea Bruxellesului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel. Va fi, de asemenea, probabil ultimul summit la care va participa cancelarul german Angela Merkel, care a spus că nu va mai candida în luna septembrie pentru un nou mandat.

Pe lângă membrii G7, prim-ministrul Boris Johnson a invitat lideri din India, Coreea de Sud, Australia și Africa de Sud.

De asemenea, vor participa președintele sud-coreean Moon Jae-in, prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele sud-african Cyril Ramaphosa. Se crede că premierul australian Scott Morrison ar putea discuta despre Facebook și despre reglementarea conținutului digital, așa cum a făcut în cadrul reuniunii din 2019 și a summitului G20.

Toți ochii pe Joe Biden și impozitul minim global

Analiștii se uită atent și la modul în care Joe Biden, aflat în funcția de președinte al SUA de câteva luni, se va raporta la aceste întâlniri. E primul turneu oficial pe care-l face în calitate de lider american peste hotare.

Are două mari obiective: restabilirea unor altfel de legături cu puterile europene după era Trump și reașezarea relațiilor cu Rusia. Este, fără doar și poate, un test pentru noul președinte al Americii, care caută să repare relațiile cu țările deranjate de tarifele comerciale impuse de Trump și de retragerea din anumite tratate internaționale.

„Alianțele și instituțiile democratice care au modelat atât de mult din secolul trecut își vor dovedi capacitatea împotriva amenințărilor și adversarilor moderni? Cred că răspunsul este da. Și săptămâna aceasta în Europa avem șansa de a demonstra acest lucru”, a spus Biden într-un articol de opinie publicat în Washington Post.

Drum lung de la intenție la faptă

După G7, Biden merge să se întâlnească, pe 16 iunie, cu omologul rus Vladimir Putin la Geneva. Pe agendă sunt îngrijorările SUA referitoare la atacurile ransomware provenite din Rusia, agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei și o serie de alte probleme.

Cât despre summitul G7, Biden va milita pentru a-și promova ideea legată de impunera unui impozit minim global pentru marile companii și nu numai. Miniștrii de finanțe din G7 au convenit înainte de summit o rată de impozitare minimă globală de cel puțin 15% și să permită țărilor de pe piață să impoziteze până la 20% din profiturile excedentare.

Sunt vizate marile companii precum Facebook, Google și Amazon, care preferă paradisurile fiscale. Doar că un astfel de plan va fi extrem de greu de pus în practică.

Confederaţia caritabilă Oxfam cataloga drept absurd acest subiect.

„E absurd ca G7 să pretindă că revizuieşte sistemul fiscal global prin crearea unui impozit global minim pe profitul companiilor care este similar nivelului scăzut de fiscalitate practicat de paradisuri fiscale ca Irlanda, Elveţia şi Singapore”, arăta Oxfam, potrivit Reuters.

Summitul G7 e important din mai multe puncte de vedere, dar cel mai important dintre ele e că-ți arată direcții. Impuse de alții sau nu.