România, o țară a contradicțiilor: de ce este mai scump la noi decât în Franța

Cea mai recentă analiză a Eurostat vizează prețul terenului arabil și, din nou, țara noastră se află într-o situație dezamăgitoare. Prețurile la noi sunt mai mari decât în Franța, Ungaria și alte câteva țări importante.

Institutul European de Statistică, Eurostat, publică la intervale regulate diverse analize referitoare la situația din blocul comunitar. Așa poți înțelege mai bine discrepanțele dintre țările din Europa și, mai ales, situația în care se află România. Cu ocazia celui mai recent studiu, aflăm că un hectar de teren arabil în România avea în 2020 un preț de 7163 de euro, în timp ce în Franța era de 6000 de euro, iar în Ungaria se limita la doar 4893 de euro.

Cel mai ieftin pământ din Europa, dar cel mai scump

În cazul în care vrei să-ți cumperi un hectar de teren arabil în Țările de Jos (Olanda), plătești nu mai puțin de 69.632 de euro, de aproape zece ori mai mult decât în România. Acesta este un record european. La polul opus se află Croația, unde un hectar de teren costă în medie aproximativ 3440 de euro.

Cele de mai sus sunt însă prețuri medii la nivel de țară, la nivel de regiune din interiorul țării există extreme și mai agresive. De exemplu, în Insulele Canare din Spania, media era în 2020 de 120.477 de euro pe hectar. La polul opus, în Yugozapaden, o regiune din sud-vestul Bulgariei, media este de 2051 de euro.

Fiica lui Mircea Diaconu face lumină în cazul morții actorului. ”Nu a murit de cancer la colon și nu s-a luptat ani de zile cu boala!”

Nici bicarbonat de sodiu, nici lămâie sau oțet! Ce poți folosi pentru curățarea rapidă a covoarelor

În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru un hectar).

Încercând să găsească o explicație pentru aceste discrepanțe fabuloase, Eurostat subliniază că prețul terenului arabil depinde mai mulți factori, precum legislația națională, climă, apropierea de rețelele de transport, calitatea solului, sistem de irigații precum și de particularitățile pieței locale referitoare la cerere și ofertă.