Produse alimentare românești protejate în Uniunea Europeană

Azi murim de poftă împreună și descoperim produse românești savuroase, protejate în Uniunea Europeană.

Mai multe produse românești sunt protejate de către Uniunea Europeană

Cinci produse românești se află printre cele aproape 1.500 care sunt protejate în Uniunea Europeană. În decembrie 2018 pe listă a intrat scrumbia de Dunăre afumată, care a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată. Celelalte 4 produse alimentare românești protejate  în UE sunt: Novacul afumat din Țara Bârsei, Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Magiunul de prune de Topoloveni. Să vedem cu ce se laudă fiecare dintre ele.

Scrumbia de Dunăre

Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Are 250-400 grame și între 25-30 centimetri și este recunoscut drept cel mai bogat pește în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.

Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curățare, sărată și afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peștii afumați sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare. Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala și cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură caracteristică, din memoria numeroșilor turiști din lumea întreagă care vizitează localitățile din Delta Dunării.

Celebrul folkist Marius Bațu a murit la 65 de ani. Artistul a suferit un infarct înaintea unui concert

Ce schimbări aduce aderarea deplină la Schengen pentru români și economia țării

Novacul afumat din Țara Bârsei

Novacul afumat din Țara Bârsei este un file de pește afumat la cald, obținut din specia crap novac, care este crescut timp de trei ani în ferme piscicole situate în comunele din zona de centru-vest a României: Dumbrăvița, Feldioara, Halchiu, Bod și Hărman. În această regiune muntoasă, apa curgătoare din râuri este clară și oferă un habitat optim pentru novac.

Pentru crearea produsului, este necesară aplicarea unei tehnici de sărare și afumare la cald, specifică zonei, încă din cele mai vechi timpuri. Cea mai mare parte a etapelor de producție sunt încă efectuate manual și necesită un set de cunoștințe și îndemânare specifice localnicilor. Aceste tehnici conduc către un produs finit caracterizat printr-un conținut scăzut de grăsimi și o piele aurie.

Telemeaua de Ibănești

Telemeaua de Ibănești se produce în aria care corespunde în parte cu Valea Râului Gurghiu. Această zonă se caracterizează prin existența unei flore specifice care se preteaza pentru cresterea animalelor, în special a vacilor de lapte, existența izvoarelor de apă sărată pe care locuitorii o folosesc în conservarea produselor din lapte, carne, legume și, nu în ultimul rând, a populației care păstreaza traditiile culinare și mestesugarești.

Telemeaua de Ibănești va putea fi comercializată sub această denumire în Uniunea Europeană doar dacă a fost produsa pe teritoriul administrativ a trei comune din România: Gurghiu, Hodac și Ibanesti, aflate în județul Mureș.

Salamul de Sibiu

Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece. Pentru maturare se utilizează produse alcoolice precum vinul alb, roşu sau rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră.

De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis. România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentaţie foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaş) şi cel al Văii Prahovei.

Magiunul de Topoloveni

Magiunul de prune Topoloveni deţine certificarea de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european din 7 aprilie 2011, aceasta fiind prima distincţie de acest fel primită de un produs românesc tradiţional. Magiunul natural de prune Topoloveni este produs după o reţetă păstrată din anul 1914. Produsul deţine şi titlul de Furnizor al Casei Majestăţii Regale a României

Masa europeană cu produse românești

Alte produse alimentare pentru care au fost depuse decumentaţii la UE pentru dobândirea protecţiei europene sunt telemeaua de Sibiu, salata tradiţională cu icre de crap şi plăcinta dobrogeană. Cu șanse mari la recunoașterea istorică mai sunt si Pălinca de Satu Mare, Țuica de Zetea, Țuica de Argeș, Pălinca de Cămărzana, Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Cârnații de Pleșcoi, Cașcavalul de Săveni, Telemeaua de Sibiu, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap și  Plăcina dobrogeană.