Ne îndatorăm noi și încă trei generații. Criza care continuă la nivel politic aduce cele mai proaste vești pentru români și România

România traversează una din cele mai grele perioade din întreaga sa istorie. Cu alte cuvinte, țara nu dispune de un guvern cu puteri depline, tocmai în perioada în care pandemia îngenunchează sistemul sanitar.

Guvernul liberal a fost demis prin moțiune la începutul lunii, însă un alt guvern nu a fost instalat încă. Datoria publică a crescut, cel mai probabil, și în septembrie și va continua pe același trend până la finalul anului.

Cele mai noi concluzii arată că datoria publică a crescut cu 185,4 miliarde de lei în perioada guvernării PNL, de la 364,9 miliarde lei la finalul lunii octombrie 2019, moment la care Guvernul Dăncilă era înlocuit de primul Guvern Orban, la 550 miliarde de lei la finele lunii august 2021.

Ritmul galopant în care a urcat datoria a fost, în bună măsură, consecința deficitelor bugetare foarte mari ale Guvernului în contextul pandemiei de coronavirus, dar și a deciziilor politice luate înaintea alegerilor de anul trecut sau creșterea deficitului ca sumă la rectificarea bugetară din acest an, în pofida criticilor, inclusiv din partea Consiliului Fiscal, care cereau ca momentul bun al economiei să fie folosit pentru consolidarea finanțelor și nu pentru creșterea cheltuielilor.

Se spală în Ajun de Crăciun, pe 24 decembrie? Zilele în care nu sunt interzise treburile casnice

Rezultate Loto 22 decembrie 2024: Numerele câștigătoare la Loto 6/49, Joker și Noroc

Consiliul Fiscal a criticat

La recenta rectificare bugetară, Consiliul Fiscal a transmis că schimbările adoptate de Guvern slăbesc consolidarea bugetară așa cum era anunțată pentru anul 2021. Potrivit instituției, se manifestă astfel un derapaj major pe partea de cheltuieli bugetare având drept explicații principale incapacitatea de a le ține sub control, o subbugetare în construcția bugetară inițială și creșteri de prețuri peste așteptări la bunuri și servicii achiziționate de stat.

Ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, a declarat, la finalul lunii august că se estimează o îndatorare la final de an de 49,1-49,2% din PIB. Atingerea acestui grad de îndatorare, mai redus față de prognozele anterioare, va avea o contribuție importantă din creșterea PIB nominal, a spus acesta.

În cazul în care îndatorarea depășește 50% din PIB, guvernul este obligat să ia unele măsuri de reducere a cheltuielilor.