Muzica creată de Mozart are puteri terapeutice. Ce efecte are asupra noastră

Specialiști spun că sonatele scrise de Mozart au efect calmant asupra creierului nostru. Un singur cântec calmează creierul persoanelor cu epilepsie.

Cercetători știu asta de mult timp, dar acum, au făcut analize intense pentru a vedea care este explicația științifică a acestui fapt. O sonată Mozart poate calma activitatea epileptică a creierului datorită faptului că aceasta creează un sentiment de surpriză.

Specialiștii au făcut un studiu pe 16 pacienți spitalizați care nu au răspuns la medicamente. Rezultatul a consolidat speranța că muzica ar putea fi utilizată pentru noi tratamente neinvazive.

”Visul nostru final este să definim un gen de muzică„ anti-epileptic ”și să folosim muzica pentru a îmbunătăți viața celor cu epilepsie”, a spus Robert Quon de la Dartmouth College, care a fost co-autor al studiului publicat în Scientific Reports.

Cine este Dan Șucu, noul patron al clubului italian de fotbal Genoa. Șeful echipei Rapid București este unul dintre cei mai bogați români

Ultimatumul pe care Elena Lasconi i l-a dat coaliției pro-europene. Condițiile pentru ca USR să intre la guvernare

Sonata în Re major a lui Mozart este cunoscută pentru efectele sale asupra cunoașterii și a altor activități ale creierului. În acest studiu, specialiști au echipat pacienții cu senzori pentru a monitoriza apariția evenimentelor cerebrale scurte, dar dăunătoare, suferite de epileptici în convulsii.

Ce au constatat cercetătorii?

Ei au descoperit că descărcare epileptică interictală – IED , specifică celor care suferă de epilepsie,  a scăzut după 30 de secunde de ascultare. S-au înregistrat și efecte semnificative în alte părți ale creierului asociate cu emoția.

Când au comparat răspunsul cu structura operei, au constatat că efectele au crescut în timpul tranzițiilor între fraze muzicale mai lungi. Quon spune că frazele mai lungi pot crea un sentiment de anticipare, creându-se astfel un răspuns emoțional pozitiv. El mai poartă denumirea de ”efect Mozart”.

Deși cercetări anterioare au mai fost, este pentru prima dată când observațiile bazate pe structura melodiei au fost descompuse. Ei au descris-o ca fiind ”organizată prin teme melodice contrastante, fiecare cu propria sa armonie subiacentă”.

Ca și în studiile anterioare, pacienții nu au prezentat nicio modificare a activității creierului atunci când ascultă altfel de muzică, fie ea și clasică. Pacienții din acest studiu au ascultat 90 de secunde dintr-o lucrare Wagner, dar acest lucru nu a produs niciun efect calmant.